Concept și tipuri de eficiență.
Subiect 15. EVALUAREA EFICIENȚEI ACTIVITĂȚII ECONOMICE A ÎNTREPRINDERII
Eficiența producției este o reflectare complexă a rezultatelor finale ale utilizării tuturor resurselor de producție pentru o anumită perioadă de timp.
Eficiența producției caracterizează creșterea productivității muncii, utilizarea maximă a capacităților de producție, a materiilor prime și a resurselor materiale, obținând cele mai bune rezultate la cel mai mic cost.
Estimarea eficienței economice se face prin compararea rezultatelor producției cu costurile:
Rezultatele producției sunt înțelese ca fiind rezultatul final util sub forma:
1) rezultatul materializat al procesului de producție, măsurat prin volumul producției în forme naturale și valorice;
2) performanța economică a întreprinderii, care include nu numai cantitatea de produse fabricate, ci acoperă și valoarea de consum a acesteia.
Rezultatul final al producției și al activității economice a întreprinderii pe o anumită perioadă de timp este producția netă, ᴛ.ᴇ. valoarea nou creată, iar rezultatul financiar final al activității comerciale este profitul.
Eficiența producției poate fi clasificată în funcție de caracteristicile individuale în următoarele tipuri:
§ la locul obținerii efectului - economia locală (autoportantă) și națională;
§ prin gradul de creștere (repetare) - primar (efect unic) și multiplicare (repetat repetat);
§ în sensul definiției - absolut (caracterizează magnitudinea totală a efectului sau în termeni de costuri sau resurse unitare) și comparativ (în alegerea opțiunii optime din mai multe variante de soluții economice sau de altă natură).
Toate tipurile combinate de eficiență formează eficiența globală integrată a întreprinderii.
Măsurarea eficienței producției implică stabilirea unui criteriu de eficiență economică, care ar trebui să fie același pentru toate segmentele economiei - de la întreprindere la economia națională ca întreg. Astfel, criteriul general al eficienței economice a producției este creșterea productivității muncii sociale.
Astăzi, eficiența economică a producției este estimată pe baza acestui criteriu, exprimată în maximizarea creșterii venitului național (producția netă) pe unitate de muncă.
La nivel de întreprindere, maximizarea profitului poate servi ca formă a unui singur criteriu pentru eficiența activității sale.
Eficiența producției constă într-o expresie cantitativă specifică într-un sistem interdependent de indicatori care caracterizează eficiența utilizării elementelor de bază ale procesului de producție. Sistemul de indicatori ai eficienței economice a producției trebuie să respecte următoarele principii:
- pentru a asigura corelarea criteriului și a sistemului de indicatori specifici de eficiență a producției;
- determinarea nivelului de eficiență a utilizării tuturor tipurilor utilizate în producția de resurse;
- pentru a asigura măsurarea eficienței producției la diferite niveluri de gestiune;
- pentru a stimula mobilizarea rezervelor de producție pentru a crește eficiența producției.
Ținând cont de principiile menționate, sa stabilit următorul sistem al indicelui de eficiență a producției.
1) indicatori generalizatori:
- producția de produse nete pe unitate de costuri de resurse;
- profit pe unitate din costurile totale;
- costul unei ruble de producție de mărfuri;
- cota de creștere a producției datorată intensificării producției;
- efectul economic al utilizării unei unități de producție;
2) indicatori ai eficacității utilizării forței de muncă (personal):
- rata de creștere a productivității muncii;
- o parte din creșterea producției datorită creșterii productivității muncii;
- eliberarea absolută și relativă a lucrătorilor;
- coeficientul de utilizare a fondului util al timpului de lucru;
- intensitatea muncii a unei unități de producție;
- salariile și capacitatea unei unități de producție;
1) indicatori ai eficienței utilizării activelor de producție:
- productivitatea capitalului din partea activă a fondurilor de bază;
- rentabilitatea fondurilor de bază;
- intensitatea capitalului unei unități de producție;
- consumul de material al unei unități de producție;
- coeficientul de utilizare a celor mai importante tipuri de materii prime și materiale;
4) indicatori ai eficacității utilizării resurselor financiare:
- cifra de afaceri a activelor circulante;
- rentabilitatea activelor curente;
- eliberarea relativă a activelor curente;
- investiții de capital specifice (pe unitate de creștere a capacității sau a producției);
- rentabilitatea investițiilor de capital;
- perioada de returnare a investițiilor de capital etc.
Nivelul eficienței economice în industrie depinde de varietatea factorilor interdependenți. Pentru fiecare sector al industriei, datorită caracteristicilor sale tehnice și economice, factorii specifici de eficiență sunt caracteristici.
Toată varietatea factorilor de creștere a eficienței poate fi clasificată în funcție de trei caracteristici:
1) sursele de creștere a eficienței, principalele dintre acestea fiind: reducerea forței de muncă, a materialului, a capitalului și a intensității capitalului de producție, utilizarea rațională a resurselor naturale, economisirea timpului și îmbunătățirea calității produselor;
2) principalele domenii de dezvoltare și îmbunătățire a producției, care includ: accelerarea progresului științific și tehnologic, creșterea nivelului tehnic și economic al producției; îmbunătățirea structurii producției, introducerea sistemelor de management organizațional; perfecționarea formelor și metodelor de organizare a producției, planificare, motivație, activitate de muncă etc .;
3) nivelul de implementare în sistemul de management al producției, din care factorii sunt împărțiți în:
a) producția internă (producția internă), principalele din care sunt: dezvoltarea de noi tipuri de produse; mecanizare și automatizare; introducerea tehnologiei avansate și a echipamentelor avansate; îmbunătățirea utilizării materiilor prime, a materialelor, a combustibilului și a energiei; îmbunătățirea stilului de conducere etc.
Citiți de asemenea
Măsurarea eficienței producției presupune stabilirea unui criteriu de eficiență economică, care ar trebui să fie același pentru toate segmentele economiei - de la întreprindere la economia națională în ansamblu. Astfel, criteriul general al eficienței economice. [citeste mai mult].