2. Pe ECG: dinte anormal Q din plumb V1 - V4, ST deasupra izolinei, T (-) profund, simetric.
2. Pe ECG: dinte anormal Q, ST în II. III, avF deasupra izolinei, T (-) profundă, simetrică.
2. Pe ECG: dinte anormal Q din plumb V1 - V4, ST deasupra izolinei, T (-) profund, simetric.
- La ECG: În conductele II-III, avF este dintele anormal Q, ST este deasupra izolinei. T bifazic. În conductele I, avL și cu V1 - V4 - depresie ST orizontală DZ: stadiul acut al diafragmaticului posterior m.
2. Pe ECG: dinte anormal Q din plumb V1 - V4, ST deasupra izolinei, T (-) profund, simetric.
Pe ECG: există extrasistole ventriculare atriale și de grup. (QRS este deformat, extins, dintele P este suprapus pe constantele ORS, P-P și R-R.
2. Pe ECG: Ritmul este incorect, Ρ-Р și R-R sunt constante, dar RR> PP; dintele P este suprapus pe ORS - imaginea corespunde unei blocade complete de popreienă.
2. Pe ECG: dinte P este absent, în loc de f este undele de flicker. QRS neregulat, dar nu deformat, R-R diferit. Ritmul cardiac este calculat ca medie. ST deasupra izolinei.
2. Pe ECG: dinte P este absent, în loc de f este undele de flicker. QRS neregulat, dar nu deformat, R-R diferit. Ritmul cardiac este calculat ca medie.
2. ECG dinte patologic Q, ST izolinii mai sus, T (-) profund, simetrice, apar periodic extrasistole ventriculare (undei P este absent, QRS deformat (este ușoară, are loc fără un interval undei T exprimat ST, T și QRS maxime dinte în direcții opuse, pauză compensatorie completă).
2. Pe ECG: ritmul este corect, QRS se urmează unul pe celălalt la intervale egale (aceasta este o serie de extrasistole), ritmul cardiac 240 în 1 min.
2. ECG în I. AVL, V1- V6: patologic dinte Q, ST izolinii mai sus, T (-) profundă, simetrică - infarctul miocardic transmural peredneperegorodochny cu trecerea la peretele lateral.
2. Pe ECG: vârful patologic V2-3 Q, ST deasupra isolinei, coronarianul T
2. Pe ECG: V1-V4 - vârf anormal Q, ST deasupra isolinei, T (-) coronarian
2. Pe ECG: V1-V6 - dinte anormal Q, ST deasupra isolinei, T (-) coronarian
2. Pe ECG: vârful patologic V1-V4 Q, ST deasupra isolinei, T (-) coronarian
2. Pe ECG: QRS este deformat, expandat, unde P este suprapusă pe constantele ORS, P-P și R-R, dar RR> PP.
2. Pe ECG: QRS este deformat, extins, unde P este suprapusă pe constantele QRS, P-P și R-R. Numărul P> QRS.
2. ECG: ESV (undei P este absent, QRS deformat (este ușoară, continuă fără un interval undei T exprimat ST, T și Barb QRS maximă îndreptate în direcții opuse, pauză compensatorie completă).
2. Pe ECG: QRS este deformat, extins, dintele P este suprapus pe constantele ORS, P-P și R-R. Numărul P> QRS.
2. Pe ECG: Complexul QRS normal este urmat de complexul QRS deformat, care are o direcție care coincide cu complexul principal. Există o pauză compensatorie incompletă.
2. Pe ECG: dinte P este absent, în loc de f este undele de flicker. QRS neregulat, dar nu deformat, R-R diferit. Ritmul cardiac este calculat ca medie.
2. Pe ECG: dinte P este absent, în loc de f este undele de flicker. QRS neregulat, dar nu deformat, R-R diferit. Ritmul cardiac este calculat ca medie.
2. La ECG: dinte anormal Q, ST deasupra isolinei, T (-) coronarian cu V1-V4.
2. Pe ECG: aloritmia ventriculară pe tip de trigeminie, adică alternarea a 2 complexe normale și extrasistolice în mod regulat. Nu există nici un dinte P, QRS este deformat (este ușor, merge în dinte T fără un interval pronunțat ST, T și dintele QRS maxim sunt direcționate în direcții opuse, pauza compensatorie este completă).
2. Pe ECG: ritmul este corect, QRS se urmează unul pe celălalt la intervale egale (aceasta este o serie de extrasistole), ritmul cardiac 220 în 1 min.
2. Pe ECG: dinte P este absent, în loc de f este valurile de flicker. QRS neregulat, dar nu deformat, R-R diferit. Ritmul cardiac este calculat ca medie.
2. Pe ECG: QRS este deformat, expandat, unde P este suprapusă pe constantele ORS, P-P și R-R, dar RR> PP.