New International Version (SP), care a fost publicat cu binecuvântarea Sfântului Sinod în 1876, a fost inițial destinat doar „pentru zidirea casei“, ca un „beneficiu pentru înțelegerea Scripturilor“, dar astăzi, în afara de cult a dobândit statutul de biserică la nivel sau chiar o traducere oficială a Bisericii Ortodoxe Ruse . În prezent, cea mai comuna traducere, care este utilizat nu numai în citire acasă, dar este folosit în clasă în școlile de duminică și seminarii. De la mijlocul secolului al XX-lea. în publicațiile citate biblice ortodoxe începe să stabilească textul unei societăți în comun (anterior doar de texte slave elisabetan biblice). SP este baza unui număr de traducere în limbile popoarelor din Federația Rusă (de ex. Kryaschensky, ciuvaș). Toate acestea, desigur, vorbește despre importanța pe care o are astăzi JV. Putem spune cu încredere că, în trecut, istoria mai mult de 130 de ani a existenței sale, societatea în comun a făcut o schimbare uriașă în cultura rusă și a asigurat dezvoltarea teologiei vorbitoare de limba rusă la sfârșitul secolului 19 și de-a lungul secolului al 20-lea. Este acest transfer a fost de a însoți creștinii ruși în cei mai dificili ani din istoria noastră, în anii de persecuție fără precedent împotriva Bisericii și interzicerea distribuirii Scripturilor. În mare parte a fost păstrată datorită traducerii King James a credinței creștine, și a devenit posibil, după căderea de ateism de stat, renașterea vieții religioase din Rusia. Toate acestea fac din patrimoniul inalienabil SP al Bisericii Ruse și istoria seculară, și îi conferă statutul de monument cultural-istoric.
Cu toate acestea, critica cea mai gravă a societății în comun va fi prezentată de limbă, și, uneori, cu un complet diferite poziții. Deci, KP Pobedonostsev credea că societatea în comun ar trebui să fie aproximată la textul slavon. Dimpotrivă, IE Evseev, președinte al Comisiei Biblice rus, în raportul „Catedrala și Biblia“, care a prezentat Consiliului Biserica Tuturor Rușilor din 1917-1918. SP criticat pentru a fi de natură prea arhaică și nerespectarea limbii literare: „Această traducere. necesită urgent revizuirea sau, mai bine încă, - înlocuirea completă. Traducere acestei grele, învechită apropiere artificial cu slavă, în spatele limbii obscheliteraturnogo pentru un secol. Acest lucru este total inacceptabil în literatura de limbă încă dopushkinskogo timp, fără nici o sursă de inspirație skrashenny, deși zborul, nici un text literar. Pentru a exprima respectul pentru traducerea din înălțimea inițială pentru a furniza nivelul cerințelor de traducere literare și-i dea un impact corespunzător nu trebuie să aibă ambarcațiunile retardat și interpretare artistică, creativă, de altfel, cu grija constantă de îmbunătățire a acesteia. Valori și valori bisericești naționale identificate în atenția atentă mai atentă și continuă. "
În mare parte pentru a aborda problemele legate de societatea în comun, la Consiliul 1917-1918. Acesta a propus înființarea Consiliului Suprem al guvernului bisericii biblice. Examinarea stabilirea raportului biblic al Consiliului programată pentru sesiunea de primăvară a Consiliului în 1919. După cum știți, această sesiune nu este destinată să se întâlnească, și întreaga gamă de probleme legate de îmbunătățirea societății în comun, și a rămas nerezolvată.
Trebuie remarcat faptul că, înainte de revoluție, împreună cu societatea în comun au existat mai mult de două duzini de traduceri ale cărților biblice în limba rusă, dintre care unele aparțin membrilor ierarhiei (traduceri Bishop. Agafangel (Soloviov), Episcopul. Porfir (Adormirea Maicii Domnului), Bp. Antonin (Granovsky) prot. Pavsky Gherasim, Arhim. Makarii (Glukhareva) VA Zhukovskogo Yungerova PA, AS Khomyakova, KP Pobedonostseva și colab.). Multe dintre aceste traduceri reprezintă, de asemenea, monumente culturale și istorice de mare importanță; Unele dintre ele au fost republicate în ultimii ani de Societatea Biblică Rusă. Cu toate acestea, în prezent aceste traduceri sunt actualizate la fel de bine (sau poate chiar mai mult) decât societatea în comun.
După revoluție, lucrează la o nouă traducere a Bibliei ar putea fi realizată, cu câteva excepții, numai în afara URSS. Cel mai important transfer al acestei perioade a fost traducerea NT, ed. Bp. Cassian (Bezobrazov), publicat de Societatea Biblică Britanică în 1970 și emise din nou în mod regulat de către Societatea Biblică Rusă. Ea se bazează pe o ediție critică a Noului Testament, Nestle-Aland. Pe de o parte, se separă de traducerea tradițională a textului biblic pentru Biserica Ortodoxă Rusă bizantină (în special, din textul citit în timpul Liturghiei), pe de altă parte - reflectă starea actuală a criticii textuale biblice.
Caracteristic pentru această traducere dorința de literală (uneori, cuvânt cu cuvânt) traducere poate fi utilă pentru analiza caracteristicilor individuale ale textului grecesc cu studenții, dar este în conflict cu trăsăturile lexicale și stilistice ale limbii ruse, și lasă unele dificultăți de a înțelege.
Ar trebui să menționăm, de asemenea, traducerile Bibliei făcute de diverse comunități protestante. Cele mai multe dintre aceste transferuri sunt făcute în grabă din limba engleză și sunt la nivel literar și științific extrem de scăzut (excepție poate fi considerată o traducere făcută în traducerea Institutului Biblic sub conducerea adventistă Pastor Kulakov MP). Din motive evidente, traduceri ale comunităților protestante, nu pot fi recomandate de către membrii Bisericii Ortodoxe Ruse.
Toate cele de mai sus se aplică traducerilor în limba rusă. În același timp, turma Bisericii Ortodoxe Ruse include vorbitori de limba ucraineană, belarusă și multe alte limbi, inclusiv limbile popoarelor din Federația Rusă. Până în prezent, Sfânta Scriptură nu a fost tradusă în toate aceste limbi, iar principalele eforturi de pregătire a traducerilor au fost făcute de organizații independente, în primul rând Institutul de Traduceri din Biblie; Participarea traducătorilor ortodocși și a savanilor biblici la această lucrare rămâne în mare parte atitudinea lor personală. În general, se poate saluta numai crearea unor astfel de traduceri. Evident, traducerile specifice în aceste limbi ar trebui evaluate în primul rând de persoanele pentru care sunt nativi.
Limbajul și problemele stilistice ale traducerii sinodale devin tot mai mult o barieră pentru a se asigura că oamenii care vin și vin la Biserică înțeleg semnificația și frumusețea textului biblic. Acest lucru este evidențiat de un număr mare de adulți care preferă să se familiarizeze cu Scripturile nu prin traducerea sinodală, ci de parafrazi precum "Biblia Copiilor". Acest lucru este indicat și de interesul crescând în societate pentru traducerile Scripturii într-o limbă accesibilă, care sunt acum efectuate în afara structurilor bisericești.
Trebuie remarcat în mod special faptul că teoria modernă a traducerii acordă o importanță deosebită transferului de genuri și de caracteristici stilistice ale diferitelor cărți biblice, care nu au fost implementate în mod adecvat în cadrul joint venture.
Experiența bisericilor creștine din alte țări arată că traducerile Scripturii în limba literară modernă fac parte integrantă din dialogul dintre tradiție și modernitate. În Biserica Catolică, această problemă a fost rezolvată prin crearea unor astfel de traduceri, combinând precizia cu meritul literar, precum Biblia franceză de Ierusalim sau Biblia Ierusalimă engleză.
La reuniunile Comisiei teologice biblice a grupului Bibliei, precum și în cadrul atelierului, care a fost inițiată de Prezidiul Prezenței Inter-Consiliului și a organizat Academia de Teologie din Moscova, la finalul dezbaterii a fost considerat oportun să înceapă să lucreze la crearea unei noi traducerea Bibliei ortodoxe în limba rusă, care este:
(1) ar ține cont de realizările științei moderne (inclusiv arheologia biblică, texologia, semitologia comparativă etc.) în înțelegerea textelor biblice, precum și a realităților istorice și culturale din spatele lor,
(2) se va baza pe teoria modernă a traducerii,
(3) ar folosi întreaga paletă de mijloace a limbajului literar clasic rus pentru a transmite frumusețea și varietatea textelor biblice, spiritul, semnificația și stilul lor,
(4) nu ar fi divorțat de tradiția ecleziastică stabilită.
Este de la sine înțeles că lucrarea de creare a unui text care pretinde a avea o semnificație generală a bisericii este posibilă numai sub auspiciile ierarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse și presupune o aprobare generală a bisericii a textelor pregătite.
Se pare că primul pas în această direcție ar trebui să fie crearea unui document normativ care să cuprindă doctrina ortodoxă a Sfintei Scripturi și interpretarea ei în Biserică și să reflecte contemplarea ortodoxă a biblicilor de către învățații ortodocși biblici.
În plus față de reuniunile Comisiei teologice biblice a grupului Bibliei, precum și în cadrul atelierului, care a fost inițiată de Prezidiul Prezenței Inter-Consiliului, a fost recunoscut faptul că grija bisericii textelor biblice nu poate fi limitată doar la noua traducere a Bibliei în limba rusă. Lucrul cu texte biblice trebuie să fie efectuate în cinci domenii:
a) Lucrul cu textele slavone (texte ale practicii liturgice a Bisericii Ortodoxe Ruse):
b) Traducerea în limba rusă a Septuagintei (adică un text cu o recepție bisericească veche de secole și care stă la baza Bibliei Slabe):
Traducerea în limba rusă a textului bizantin.
- Traducerea în limba rusă a manuscriselor antice grecești (este de dorit ca publicația să includă și textul grecesc).
c) O nouă traducere a cărților biblice în limba rusă din limbile originale menționate mai sus.
e) Crearea de noi și editarea vechilor traduceri în limbile popoarelor, hrănite de Biserica Ortodoxă Rusă și interacțiunea cu organizațiile care creează astfel de traduceri.
Pentru sunt necesare muncă rodnică în domeniul textelor biblice și renașterea studiilor biblice din Rusia, în primul rând, coordonarea și consolidarea eforturilor este acum de lucru profesioniști și, în al doilea rând, pregătirea de noi personal calificat pentru participarea în continuare în cercetare și în procesul de predare.
Pentru implementarea cu succes a acestor sarcini se pare oportun să se instituționaliza activitățile grupului de lucru privind studiile biblice la Comisia Biblică-Teologice Sinodale, transformând-o într-un organism de lucru permanent.