Este corect procurorul regional?
Potrivit art. 21 din Legea federală "Cu privire la Parchetul", atunci când exercită controlul asupra executării legilor, autoritățile de urmărire penală nu înlocuiesc alte organe de stat.
Inspecțiile privind executarea legilor se efectuează pe baza informațiilor primite de către procuratură cu privire la încălcările legilor care impun procurorului să ia măsuri.
Inspecțiile planificate sunt efectuate nu mai mult de o dată la trei ani.
Inspecțiile planificate se efectuează pe baza planurilor anuale elaborate de autoritățile de control (supraveghere) de stat, de autoritățile municipale de control în conformitate cu autoritatea lor.
În conformitate cu articolul 10 din Legea federală „Cu privire la protecția drepturilor persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali în timpul controlului de stat (supraveghere) și de control municipal“, obiectul unei conformității de inspecție neprogramată este o persoană juridică, întreprinzător individual în punerea în aplicare a activităților de cerințe obligatorii și cerințele stabilite prin acte juridice municipale , punerea în aplicare a dispozițiilor de control de stat (supraveghere), agențiile de control municipale, eveniment n a preveni un pericol pentru viața sau sănătatea cetățenilor, dăunează animalelor, plantelor, mediului înconjurător, securitatea statului, pentru prevenirea situațiilor de urgență de naturale și provocate de om, pentru a elimina consecințele unei astfel de prejudicii.
Motivele unei inspecții neprogramate sunt:
1) expirarea perioadei de executare de către o persoană juridică, antreprenor individual a unei ordonanțe emise anterior pentru eliminarea unei încălcări identificate a cerințelor obligatorii și (sau) cerințelor stabilite prin acte juridice municipale;
2) admiterea la controlul de stat (supraveghere), municipale autoritățile de control apelurile și cererile cetățenilor, inclusiv întreprinzători individuali, persoane juridice, informații de la organismele guvernamentale, auto-guvernare locală, din mass-media despre următoarele fapte:
a) apariția amenințare la adresa vieții și sănătății cetățenilor, animalelor rău, plante, mediu, patrimoniul cultural (monumente de istorie și cultură) a popoarelor Federației Ruse, securitatea statului, dar și amenințarea unor situații de urgență cu caracter natural și tecnogenă;
b) care dăunează vieții și sănătății cetățenilor, animalelor rău, plante, mediu, patrimoniul cultural (monumente de istorie și cultură) a popoarelor Federației Ruse, de securitate și de situații de urgență de stat de dezastre naturale și provocate de om;
c) încălcarea drepturilor consumatorilor (în cazul cetățenilor ale căror drepturi au fost încălcate);
3) ordine (ordinea) a capului de control al statului (supraveghere), emisă în conformitate cu instrucțiunile președintelui rus, Federația Rusă și pe baza cererii procurorului de a organiza o inspecție neprogramată sub supravegherea executării legilor primite de biroul procurorului și manipulate.
Judecătorul în hotărârea privind numirea cauzei penale la audierea inculpatului Rigova V.V. acuzat de partea 1 din art. 131 din Codul penal, a subliniat că cazul este supus unei revizuiri cu participarea procurorului.
Potrivit art. 246 din Codul de procedură penală al Federației Ruse [3]. participarea la urmărirea penală este obligatorie. Participarea procurorului în mod necesar în judecarea cauzelor penale de urmărire publică și public-privat, precum și procedura cauzei penale a urmăririi penale privat, în cazul în care dosarul penal a fost inițiat de un investigator sau Inquirer cu acordul procurorului.
Conform părții 3 din art. 20 din Codul de procedură penală al Federației Ruse, infracțiunea prevăzută în prima parte a art. 131 din Codul Penal se referă la cazurile penale ale procuraturii private. Acestea sunt inițiate numai pe baza cererii victimei sau a reprezentantului său legal, dar nu sunt supuse încheierii în legătură cu reconcilierea victimei cu acuzatul, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 25 din Codul de procedură penală.
În timpul efectuării cecului în centrul de detenție preventivă, procurorul raional a stabilit că Sidorov a fost reținut timp de 78 de ore fără o hotărâre judecătorească.
Sidorov a fost reținut pentru un raport fals, cu bună știință, despre actul terorismului. Anchetatorul FSB, responsabil de cazul penal, a explicat că cererea relevantă pentru arestarea lui Sidorov a fost trimisă în instanță, dar judecătorul a fost bolnav, în legătură cu care decizia relevantă nu fusese luată. De asemenea, investigatorul FSB a explicat că Sidorov nu are un loc permanent de reședință și se poate ascunde de anchetă și de instanță.
Ce decizie ar trebui să ia procurorul în această situație?
Potrivit art. 108 Codul de procedură penală, detenția provizorie ca măsură preventivă aplicată de un ordin judecătoresc împotriva suspectului sau acuzat de comiterea unei infracțiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de trei ani, în cazul în care este imposibil să se aplice o măsură preventivă mai blândă. În alegerea unei măsuri preventive în formă de detenție în hotărârea judecătorului trebuie să se acorde o anumită circumstanțe, de fapt pe baza cărora judecătorul a luat decizia. Aceste circumstanțe nu pot fi date care nu sunt dovedite în timpul procesului, în special, rezultatele activităților operaționale și de investigație, prezentate în încălcarea cerințelor prevăzute la articolul 89 din Cod. În cazuri excepționale, această măsură preventivă poate fi luată împotriva suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni se pedepsește cu închisoare de pînă la trei ani, în cazul în care una dintre următoarele situații:
1) suspectul sau acuzatul nu are un loc permanent de reședință pe teritoriul Federației Ruse;
2) identitatea sa nu este stabilită;
3) au încălcat măsurile de reținere alese anterior;
4) a dispărut din organele unei anchete preliminare sau din instanță.
Suspectul este supus eliberării după decizia cercetătorului sau a investigatorului dacă:
1) nu a fost confirmată suspiciunea de săvârșire a unei infracțiuni;
2) nu există motive să i se aplice măsura preventivă sub formă de confesiune;
3) detenție a încălcat articolul 91 din Codul de procedură penală.
După 48 de ore de la momentul reținerii suspectului trebuie să fie eliberat, în cazul în care împotriva lui nu a fost o măsură preventivă sub formă de detenție sau instanța nu a prelungi perioada de detenție în modul prevăzut de paragraful 3 al articolului 108 al șaptelea cod.
Conform paragrafului 3 din partea 7 a art. 108 din Codul de procedură penală, judecătorul, după examinarea petiției, ia una din următoarele decizii:
3) să prelungească perioada de detenție. Prelungirea arestării poate fi supusă instanței de declarare detenția legală și justificată pentru o perioadă de cel mult 72 de ore de la momentul judecății, la cererea uneia dintre părți pentru prezentarea valabilității sale probe suplimentare sau invaliditatea alegerii unei măsuri preventive în formă de detenție. Decizia de a prelungi perioada de detenție, data și ora la care a prelungit perioada de detenție.
Dacă decizia judecătorului privind cererea suspectului o măsură preventivă sub formă de detenție sau prelungirea arestării preventive nu este primită în termen de 48 de ore de la arestare, suspectul trebuie să fie eliberată imediat, ca suspectul șef al locului informează organismul de anchetă sau investigatorul responsabil de penal de afaceri, și procurorul.
Astfel, procurorul este obligat să elibereze imediat suspectul din custodie.
LISTA LITERATURII UTILIZATE: