Stejar, numele Latin - Quercus.
Genul mare, care numără aproximativ 600 de specii, este comun în Europa, Africa de Nord, Asia, America de Nord, America de Sud tropicală de vest și munții din tropice. Zona principală este America de Nord. În principiu, este de foioase sau veșnic verzi, copaci mari cu o coroană masivă, mai puțini tufișuri. Frunzele sunt aranjate alternativ și diferă foarte mult în formă și mărime; cele mai multe dintre ele sunt foioase de foioase, la unele specii întregi, dar cu margini serrate sau dentate. Timpul lupului decorativ de înflorire sunt cercei masculi, în timp ce spikeletele sau capetele verticale de sex feminin sunt inconsecvente.
Stejarul este maiestuos și mai lung de viață copaci de grădină sau de parc cu frunziș decorativ și adesea culori bogate de toamnă, una dintre cele mai frumoase pe care le poate oferi regnul vegetal. În timp ce unele specii sunt potrivite pentru alei și plantații stradale, există soiuri care au fost testate cu succes de climatul urban.
În multe regiuni, exemplare vechi, vechi de secole nu sunt doar de mare importanță, ci constituie și un peisaj.
Stejarul are un domeniu larg de aplicare: utilizarea lemnului, producția de taninuri. Ghindele de ghimbir servesc ca hrană pentru unii oameni (aditiv la făină, băutură de cafea). Și astăzi, în unele țări din Asia, fructe de anumite tipuri de stejari, care conțin o cantitate mai mică de substanțe amare, sunt consumate.
În Marea Mediterană, unele soiuri sunt folosite ca sursă de plută. Nu este surprinzător faptul că acești copaci vechi de secole joacă un rol important în mitologia diferitelor popoare. Speciile prezentate aici sunt rezistente la îngheț, mai puțin exigente pentru umiditatea aerului, fluctuații mari de temperatură și umiditate, durate dureroase de căldură de vară, sunt foarte rezistente la condițiile urbane și la emisiile industriale.
div> .uk-panel ", rând: true>" data-uk-grid-marginea datelor-uk-scrollspy = "div>
