Un grafic care arată modul în care suprafața superioară a unui polimer sticlos se mișcă ca un lichid
Fizicienii de la Universitatea din Waterloo și specialiștii din alte instituții științifice franceze au reușit să măsoare cum pot curge suprafețele materialelor vitroase, ca un lichid. Această problemă a ocupat mințile oamenilor de știință din ultimii douăzeci de ani.
Înțelegerea mobilității suprafețelor vitreografice este importantă pentru dezvoltarea și producția de straturi de peliculă subțire. Profesorul Forrest, de la Waterloo, a vorbit despre această problemă: "Sticla este o substanță foarte distractivă. La temperaturi scăzute este solid, la lichid mare. Suprafețele polimerilor sticloși nu trebuie să curgă sub punctul de curgere. Dar asta se întâmplă. Întrebarea este de ce?
Sticla nu este doar recipiente de bere și material transparent pentru ferestre. Orice solid, fără o rețea de cristal comandat, poate fi considerat un material sticlos. Forrest și colegii săi au efectuat o serie de experimente cu plăci de polistiren extrem de subțiri. Un simplu profil bidimensional a permis fizicilor să simuleze modificările geometriei suprafeței atunci când temperaturile sunt mai mari și mai scăzute decât temperatura de tranziție vitroasă.
Rezultatele au aratat: polistirenul, deasupra temperaturii de tranzitie, curge ca un lichid. Când temperatura este mai mică, polimerul devine un strat dur, subțire pe suprafață. Calculul corect al modului în care se vor schimba nanostructurile în timp, în ce condiții vor aduce mari perspective către ingineri.