[noun] onoare, onoare, slavă, onoare, onoare
(onoare, glorie)
au onoarea - să aibă onoarea
insigna de onoare
cinstea lui Iehova - slava Domnului
mare onoare - onoruri mari
cea mai mare onoare - onoare mare
respect, reverență
(respect, respect)
onoare specială - respect special
onoruri mari
onestitate
(Onestitate)
generozitate
(Demnitate)
nume bun
(Reputație)
[verb] onoare, onoare, onoare, onoare, onoare, onoare
(cinste, onoare)
cinste fiul - fiu onorabil
fugi, fugi
(Îndeplinește)
să respecte, pentru a se conforma
(respectați, respectați)
[adjectiv] onorabil
oaspete de onoare - invitat de onoare
A adus onoare familiei sale.
A adus faima familiei sale.
Nu, onorată.
Nu, onorată.
Legiunea de Onoare
Ordinul Legiunii de Onoare (în Franța)
Dar onoarea mea este angajată.
Cinstea mea este atinsă.
Este o onoare pentru școala lui.
El este mândria școlii.
A meritat bine onoarea.
A meritat într-adevăr o astfel de onoare.