Inflamația rinichilor la câini și pisici: simptome, diagnostic, tratament
Albuminul reprezintă aproximativ 60% din proteina serică totală.
Concentrația de albumină este determinată împreună cu determinarea proteinei totale în ser. Se recomandă determinarea la pacienții cu anemie, edem, ascite, coagulopatii, diaree, pierdere în greutate și boli hepatice și renale.
Albuminul este sintetizat în ficat.
Funcțiile albuminei din organism sunt diverse:
- Datorită concentrației semnificative, hidrofilității ridicate și dimensiunilor moleculelor mici, albumina este implicată în menținerea tensiunii arteriale osmotice coloidale.
- Participă la schimbul de apă între țesuturi și spațiul interstițial.
- Albuminul asigură transportul multor substanțe biologic active (bilirubină, colesterol, hormoni, calciu).
- Multe substanțe medicinale, care intră în organism, se combină cu albumine și, prin urmare, acțiunea lor este prelungită.
- Albuminul, în plus, joacă un rol important în detoxificarea organismului.
Albuminul este determinat în ser. Pentru a face acest lucru, este necesar să se ia sângele de la animal într-un tub cu activatori de coagulabilitate. Sângele este luat pe stomacul gol, înainte de administrarea diferitelor medicamente. Se amestecă cu grijă și se livrează cât mai repede la laborator.
Se observă o creștere a concentrației de albumină (hiperalbuminemie) atunci când organismul este deshidratat. O creștere falsă a nivelului de albumină poate fi cu lipemia și hemoliză.
Reducerea concentrației albuminei (hipoalbuminemie) se observă atunci când:
- Reducerea sintezei albuminelor. Aceasta poate fi o consecință a:
- consumul insuficient de proteine din alimente,
- tulburări de absorbție în intestin,
- boli hepatice cronice.
- Pierderi crescute de albumină în arsuri, boli de rinichi, sângerare, exudate semnificative.
- Creșterea degradării țesuturilor datorată sepsisului, leziunilor extensive, tumorilor.
- La femeile însărcinate.
- Hipoalbuminemia relativă se observă în timpul hiperhidratării.