Saks G. Selected. M; L. Editura de Stat de fictiune, 1959. 403 p. Inventarul А, №11325.
Op. Marca S. Ship of the Fools; Saks G. Selected. M. Fiction,
1989. (Biblioteca literaturii renascentiste)
Cel mai semnificativ poet burghez din secolul al XVI-lea al Germaniei. a fost Hans Sachs (1494-1576). Muncitorul obositor și poetul nu mai puțin muncitor, el a petrecut aproape toată viața sa lungă în Nürnberg, unul dintre centrele culturii germane germane. Sachs era mândru de a fi cetățean al unui oraș liber, plin de excelenți maeștri de artă și de artizani neobosiți. Într-o lungă poezie "Un cuvânt lăudabil pentru orașul Nürnberg" (1530), el a descris orașul său natal cu detalii caracteristice, încercând să nu piardă nimic din privirile sale și instalațiile notabile. El a dedicat mult timp și energie "artei nobile" a Meistersung, venerată în cercurile artizanilor din Nuremberg. Sacks a reușit să extindă în mod semnificativ gama poetică a acestei arte, bazată pe reguli stricte, înregistrate în manuale speciale (tablaturi). Spre deosebire de Meistersinger timpuriu, care, de obicei, nu depășea subiectele religioase, Sachs se îndrepta ușor către diverse teme seculare, inclusiv schwank.
Mișcarea de reformă la dus pe Sachs. În poemul alegoric "The Wittenberg Nightingale" (1523), el a salutat discursul lui Luther.
Polemice entuziasm umplut dialoguri în proză Sachs de soluționare a conflictelor între canon și cizmar „(1524), expunand ignoranță catolică Clear. Atacurile Sharp împotriva Bisericii Catolice conținute în legende poetice la un ciclu de gravuri, stigmatul papalității crimei și prevestește moartea sa ( „Profeția miraculoasă a Papei“, 1527). De-a lungul anilor, cu toate acestea, Sachs era convins că confuzia care domnea în Germania, nu poate fi atribuită în întregime mașinațiilor papiștii. El a văzut că imperiul este rupt de Ducilor, clase de dușmănie. Germania ia amintit de Roma antică a perioadei de declin, mergând spre moarte. Problema, conform lui Saks, a fost că germanii au uitat de binele comun, că toată lumea se îngrijește numai de ei înșiși. Această concluzie vine poetul în poemul „Conversatia zeilor necazurilor din Sfântul Imperiu Roman“ (1544). Dar se va întoarce Commonwealth-ul în Germania? Va renunța la interesul propriu? Hans Sachs nu este prea sigur de asta. La urma urmei, egoismul este reprezentat de Hans Sax ca viciu cel mai tenac și distructiv. Interesul propriu face o persoană nesăbuită și înșelătoare. Și în cazul în care egoismul predomină, nu există nici un loc pentru credință și adevăr (alegoric poem „auto-interes - un animal teribil“, 1527).
Ca și alți poeți burghezi, Sachs este predispus la didactică; chiar și Schwanks vesele au, de regulă, un sfârșit de avertizare. Aceeași sarcină este servită de compozițiile preferate de poet alegorice.
Hans Sachs a regretat sincer pe cei săraci și pe cei asupriți și el a dorit ca marii domni și bogați să nu aducă poporul muncitor la punga și la grămada închisorii. El și-a iubit patria și a vrut să o vadă ca una, pașnică și prosperă. Dar el nu a intrat în structura clasei societății, crezând că, deși toți oamenii sunt egali înaintea lui Dumnezeu, ei sunt ei înșiși creatori pentru îndeplinirea unor sarcini diferite. Iar în opiniile lui morale, Saks de obicei nu a depășit limitele moralității burgheze. El a pledat sârguință și onestitate, pentru o familie unită, fără să știe discordie și voință de sine. Fiecare lucrător trebuie să-și coreleze cheltuielile cu veniturile.
Dar cel mai bun Hans Sachs a obținut Schwanks și fastnahtshpili legate de tradiția populară. Ei au în comun cu amprentele populare: ele sunt, de asemenea, un pic dur și lipsit de tact, și mită, de asemenea, spontaneitatea democratică și naivitatea aproape copilărească. Ca într-un basm, pământ, ei se întrepătrund cu ceresc ( „Sfântul Petru și mercenari“, 1556; „Satana nu lasa mercenari iad“, 1556, „Tailor cu un steag“, 1563; „Sfântul Petru și Capra,“ 1559). Din povestea folclorică crește poemul popular al lui Hans Sacks "Țara celor leneși" (1530). În Szlafia senin, nimeni nu se încarcă cu muncă. Acolo zboară puicuțe prajite, gâște și porumbei, care se încadrează în gura unei leneși.
În paraziți Shlarafii sunt încrezători. "Fools, ignoramuses și dummies" ajung acolo "titluri și demnități", în timp ce o persoană onestă și inteligentă nu are un loc. Poetul condamnă ordinea în care creșterea cea mai nesemnificativă și inutilă este deosebit de ridicată. Și, deși discursul din poezie este despre o țară de basm, în ea, desigur, există aluzii la obiceiurile imperiului feudal-german.
În Schanks, Hans Sachs Germania este clar vizibilă în secolul al XVI-lea cu oamenii ei. Poetul intră în grosul vieții de zi cu zi. Și pentru ea, Hans Sachs, știind perfect slăbiciunea atât, obiceiurile lor, modul de vorbire, scriere este foarte plin de viață, cu umor și cu precizie care este caracteristic xilogravuri germani ai secolului al XVI-lea.
Ridiculizata ipocrizie Hans Sachs și desfrâul preoților ( „pețitor vechi și pop“, 1551; „The paracliser Blind, pop și ponomariha“, 1557), viclene soții necredincioși ( „test cu fierul“, 1551), sau simplitate extremă ( „vițel de incubare“ 1551). La fel ca Schwanks, Hans Sachs fastnahtshpili tind să viața de zi cu zi, la imaginea problemelor familiale sau a altor afișaje convenționale ale „iraționalitatea“ uman. Uneori, însă, în lumea de zi cu zi luminos explozie carnaval măști ( „Dance of nasuri“, 1550), de multe ori asociată cu tradiția literaturii despre frig. În acest sens, fastnahtshpil demn de remarcat „Scoaterea Fool“ (1536), care este prezentat doctoring zanemogshego amuzant „prost“ umflate de la diverse defecte. De la medicul său vasta burta elimină o mulțime de „Fools“, simbolizând vanitatea, lăcomia, invidia, desfrâul - pe scurt, toți cei „pe care Dr. Sebastian Brant a pus pe nava lui“
Utilizând pe larg tehnicile unei benzi desenate, cu certurile, certurile și cuvintele sărate, revenind la tradițiile nurnbergului fastnahtshpil din secolul al XV-lea. Hans Sachs nu pierde din vedere scopurile edificatoare, toarnă discursul personajelor cu maxime și avertismente instructive, uneori direct adresate spectatorului. Cu vechiul fastnahtshpil, Saks conectează, de asemenea, predominanța elementului narativ asupra acțiunii scenice. Pentru toate acestea, cele mai bune piese ale lui Saks sunt inerente în animozitatea și spontaneitatea, entuziasmul vesel și mischieful. Nu este de mirare că tânărul Goethe a imitat poetul de la Nuremberg în "fiarele lui Maslenitsa". Reamintind căutările creative ale tineretului burghez în timpul furtunii și atacului, el a scris în Poezie și Adevăr (cartea 18): "Hans Sachs, adevărat maestru al poeziei, a fost mai aproape de noi toți. Era un adevărat talent, deși nu era un cavaler și nu un curtean, ca aceia (de exemplu, minnesingerii), ci un simplu burgher, pe care l-am putea lăuda. Realismul său didactic a fost în favoarea noastră, și am folosit adesea ritmul său de lumină, rima sa convenabilă ".
Hans Sachs. Meistersinger Songs
Traducerea lui V. Mikushevich
ROMANIN ȘI SIXII SĂI
Senatorul a locuit la Roma;
Tată tată îngrijit
Șase fii care aveau nevoie de protecție;
El ia chemat pe fiii săi
Și, prevăzând sfârșitul,
El a spus: "Pentru mine, fiii mei, ascultă!
Fie ca toată lumea să-mi aducă o tijă,
Vreau să înțelegi legământul meu.
Într-un moment, aici erau baruri,
Tatăl meu nu îndrăznea să contrazică copiii;
El a legat barele cu o curea
Și fiul superior atunci
El a spus ca si cum ar fi realizat un anumit scop:
"Lăsați ticheta să fie lecția ta!
Spargerea ramurilor nu este lenea,
Dar barele devin mai puternice în același timp,
Și tu ești epuizat în munca celor zadarnici.
Dar acum am dezlegat centura,
Comunitatea este împărțită,
Și separat toți s-au rupt.
Uite: sindicatul a apărut,
Și ați fost învățați o lecție aproximativă,
Ceea ce este mai memorabil decât cărțile;
Nu răsturna norocul fraților,
Atâta timp cât frații sunt uniți,
Dar separat voi, fiii mei,
Vei pierde; acesta este legământul meu credincios! "
Deci naiba,
Ce voia diavolul pe pământ;
Sa hotărât la stăpânii noștri
Pentru a cere un oaspete,
El a văzut, când a apărut la curte,
Moartea, curvarea, jocul,
Și împăratul în locul ăsta
Se uită prin degete.
Diavolul sa gândit: "Adăpostul este bun,
Pentru mine, camera asta!
Dar unul dintre nobili era unul
Consilier, inamic al deznădejdii;
Am vrut să mă reformez
Și pentru a salva subiecții loiali;
Palatul a părăsit secret caracteristicile:
Speriat adversarul.
Și diavolul a venit la episcop;
Era un ateu, era un mincinos,
Au fost multe curve diferite,
Chervonets - era o lumină;
Altarul a fost lăsat să meargă acolo,
Și toți au fost încântați;
A fost un spirit necurat,
Un lucru pe care nu-l plăcea
Dumnezeu nu a fost complet uitat acolo;
Diavolul a scuipat "Iubiți aici!"
A alergat fără să arate copite,
El merge la tribunal, iar acolo sunt infractori;
Acolo cei săraci fură procurorul,
Jaf, desigur, este bucuros,
Dar unii oameni erau cinstiți acolo,
Nu sunt în întregime vânzători christieni.
Un astfel de diavol nu putea rezista,
La dansul de seara copt,
Și acolo fără nici o rușine
Nemulțumirile prevalează.
Am găsit tot ceea ce căutam;
El a aplaudat pofta;
Sunt viclenie, gelozie, lingușire, vrăjmășie
Și alte paskudstvo.
Există tam-tam
Șapte vineri într-o săptămână;
Otrava de calomnie caustică
În suflet și într-un trup păcătos.
Lingo, prostituție, rușine.
Și cine este diavolul, dacă nu un dansator?
La dansuri într-o mulțime supărată
Încă mai amuză.
BĂRBAȚI ȘI PIELEA PIG
Țăranul avea o soție tânără,
Și fusta este roșie pe față
Ea, ca să spunem așa, a fost;
Soțul a crezut că soția lui era o descoperire,
Ca o nicovală pentru un fierar,
Întotdeauna a fost drăguț.
Soția mea a spus: "Știți-mă
Dragoste! Doamne ferește, vei muri,
Și mă voi strecura în tine. "
Omul a zis: "Minți!"
M-am dus uneori dimineata
El este cu muncitorul din fermă,
Spunându-i: "Să se laude
Colorați afine;
Omoși, spun ei, eu
În lumina zilei;
Și în loc de un ciot
Sunt într-o încărcătură
Și închideți pensula.
Și apoi vom vedea: într-adevăr,
Pe fusta picurând o lacrimă,
Soția ei o va coase
Eu? "Fermierul a făcut totul așa cum a fost ordonat;
Tipul stătea pe cărucior
Ca și jurnalul.
"Stăpânul e mort", a strigat mâna fermierului "
Împușcat, pierdut de un prost. "
Soția mea a spus: "Este prost!
Probabil un topor
Maestre la lemnul de foc
Doar puțin rănit.
Dar țăranul este imobiliar.
Fermierul a întrebat: "Și jurământul tău?
Omul mort este dezbrăcat. "
Ea a răspuns:
"Ah, nu, ah, nu!
Aduceți pielea de porc!
Aceasta este coperta gravă. "
Omul din porc nu se potrivea cu pielea;
Pielea moartă a depășit,
Afară, cap.
Soția strigă: "Cum arată?
Nu vă recunosc părul! "
El a spus: "Minți, ești văduvă!
Unde este fusta rosie?
Ea este vinovată de minciună.
Sunt cusută în pielea porcului,
Porc greu!
Te înțeleg, în sfârșit! "
Cheat-ul a răspuns:
- Glumești pe mine prea deștept.
Dragule, sunteți în viață și nu sunteți proști.
Crede-mă, mă iubești!
De ce un dinte?
Să ai un cadavru?
Vei muri - și vei dormi în roșu!
Nebunul a crezut din nou.
Un avocat a locuit în Florența,
Heather, viclean și vorbitor;
Mintea inconștientă
Era bun la asta.
El ia spus unui tânăr,
Ceea ce moștenește de la tatăl său,
Cine a împrumutat bani,
Când războiul a fost tumultuos;
Ia împrumutat cinci sute de guldeni
Odată ajuns în căpitan;
De atunci, a murit cu mult timp în urmă.
"Nu voi da în judecată", -
Fiul a răspuns, dar un ticălos:
"Păstrez o chitanță până acum;
Numai cinci oameni pe care îi vei da -
Și tu câștigi cazul.
Fiul plătit și dat în judecată;
Fiul căpitanului este chiar acolo;
Pentru el colectarea datoriilor
Ei amenință; el sa înfuriat
Și ia dat judecătorului un astfel de răspuns:
"Nu există astfel de obligații,
Jur că sunt pregătit să jur.
Cu toate acestea, a făcut-o
Pentru avocat să fugă la zgomot,
Spunându-i: "Rascal!
Cum v-ați hotărât să faceți un fals?
Tatăl unor astfel de bani
Nu am luat-o. Dar avocatul era viclean,
Și a spus: "Ai greșit;
Am asigurat această tranzacție,
Când nu te-ai născut.
Tatăl tău a împrumutat cinci sute,
Dar el a plătit într-un an;
Mă refer la document,
Nu pe o frază goală;
Cinci guldeni mă vor plăti -
Și te vei justifica complet;
Voi da documentul într-un moment!
Crede-mi povestea! "
Tânărul a scos cele cinci guldeni,
Ambii au fost plătiți;
Așa că face bani
Stompul interesat de sine;
Arta solicitantului este după cum urmează:
Ceata - si nimic mai mult!
Să mergem, Doamne, la toți în mușchi
Infecție franceză!
CÂND MARIUL ESTE MAI BUN
"Când sufletele nu-i fac pe soț?" -
Împăratul a răspuns:
"Soțul este surd, soția este orb la fel
Atunci căsnicia va fi fericită. "
Contele a fost surprins: "Aceste probleme
Nu știu ce e mai rău în lume;
Și în ei este bun, nu rău? "
Regele a spus: "Nu-i aude soțul
Surd, când începe soția lui
Grindă prostiile obișnuite
Și soțul meu blestemă accidental
În pat sau la masă.
Acesta este mulțimea sufletelor fericite,
Nu este acoperit de acest rău.
Și nevestele orb fericit:
Ei sunt gelos de gelozie feroce,
Lăsați-i pe soții lor să se roage de la ei;
Dar nu va vedea niciodată
Soția, unde a plecat soțul meu;
Din fericire, prin urmare, nu există niciun obstacol,
Și nu, pentru că nu există suferință ".
Un ucenic de cizmar
Îi plăcea să spună că este un mincinos minunat,
Și în Augsburg sa lăudat de curvie;
Și-a cumpărat o coroană
Și a mers la dans, unde și-a pierdut mai târziu picioarele,
Răsuflarea și rănirea cu privire la ciudățenii lui.
A fugit după sărbătoare
Undeva în lateral,
Nu vă întoarceți drept;
El a dormit rar la domiciliu, ca în secret
Un vecin fura fata.
Colegul său discipol a decis
Urmăriți-l și apoi grăbiți:
Cum ar fi, unde ești, un prieten, să primești o noapte de cazare?
A ajuns la Perlakh, a alunecat
În calugarul gol și a adormit;
Asta la atras!
Un alt gând: "Aici este,
Un loc pentru un bărbat frumos!
Se uită în baril; există un tânăr
A șorț și a zburat ca un vechi armăsar.
Un alt gând: "La naiba ticălosul!"
A împins cilindrul și din munte
Ea se rostogolea, strigând curțile cu un rant;
De la stăpânii de noapte nu vă așteptați la indulgență;
Din butoi a luat un băiat,
Și din persecutori, el sa scurs cumva,
Deși nu și-a salvat fața.
El a spus dimineața:
"Un timp scurt pentru a merge de un hoț,
Bea frumusete feminina ".
Un alt practicant a spus: "Ai fost gol în cilindru."
Braggart-ul a fugit din oraș în dezordine.