Substanțele sunt în declin, adică schimbați după caz. Cazul exprimă relația substantivelor cu alte cuvinte dintr-o frază sau propoziție. În limba rusă există șase cazuri, fiecare răspunzând la anumite întrebări.
Impecabil (I.) cine? ce?
Genitiv (R.) cine? ce?
Dative (D.) cui? ce?
Accusativ (V.) cine? ce?
Instrumentul (T.) de cine? ce?
Propunere (P.) despre cine? Despre ce?
Ip este independent în propoziție, se numește direct. Forma I.p. singular este recunoscută pentru aproape toate substantive ale originalului. Cazurile rămase sunt numite indirecte.
Fiecare caz exprimă anumite semnificații, care sunt indicate atunci când se analizează un caz particular, care este folosit fără o preposition. O excepție este cazul prepozițional, care nu este folosit fără o preposition.
Semnificația de la caz la caz este înțeleasă ca relația semantică a unui anumit substantiv (sau cuvânt substitutiv) cu alte cuvinte din construcția sintactică. Cele mai frecvente și cele mai frecvent întâlnite valori de caz sunt subiective, obiective, determinante și circumstanțiale.
Semnificația subiectivă exprimă relația unui obiect cu adevărat acționat cu o anumită acțiune, stare sau trăsătură.
Valoarea obiectului exprimă relația unui obiect cu o acțiune care se îndreaptă spre acest obiect sau spre o stare care se extinde la acesta.
Valoarea definitivă este raportul dintre obiect și alt obiect, acțiune sau stare, caracterizându-le într-un fel sau altul.
Valoarea obiectivă este raportul obiectului cu acțiunea sau condiția, caracterizându-l prin circumstanțele în care are loc acțiunea sau statul are loc.
Fiecare caz își exprimă propriul sistem de valori, dintre care principalele sunt prezentate în tabel.