Îți amintești, în camera ta,
unde timpul părea a fi o eternitate,
rădăcinile de liliac de pasiune au înflorit, vă amintiți?
Pe măsură ce Twilight sa prăbușit cu o laba moale dulce
pe capetele umbrelor, îndoite în orgasm.
Și săgețile standardelor, de 60 de secunde, fugiră cu nisip.
Au alergat înainte și înapoi, cu nisip furios.
Asteriscurile s-au îngustat și lanternul a răsunat orbește,
în încercarea de a ne privi la fereastră. Îți amintești?
Phalanxul se înclină în sus, arcele coapselor înfipte,
iar zidurile au emanat după aceea, strigând, îți amintești?
Cum surd și surd au fost surzi,
pe măsură ce culoarea a răsturnat valul,
iar podeaua nu a suflat în timp și pulsul de oțel
prin acoperisul de sticlă și lumină, amintiți-vă?
Și dus atât de departe încât memoria nu mai există
iar iarba umedă se învârte de-a lungul jugului.
Încheiați-vă gâtul, vă amintiți?
Și de la asfixierea fugind, îți amintești?
Prin diferite suflete și corpuri.
Îți amintești? Furtuni când te întâlnești, îți amintești?
Iar corpul învins se ruga,
și scârțâind și urlând,
"Lăsați semnul tău lipicios în mine! lăsați-l! ".
Din frunte și din ochi,
astfel încât nasul umed în anusul pulsatoriu,
să simtă bătăile inimii,
spasme de plăcere.
Pentru a mirosi râul pe coaste.
Strălucirea diavolului cântând rugăciunile cu strigăte de fericire
și au blestemat cu blesteme,
în tot ce a făcut odată împotriva lui Dumnezeu.
O minte își încleșta dinții,
și scuipă în mormântul iubirii, care nu mai este.
Cuvinte, gânduri, împletituri de uitare,
urât, cum ar fi îmbrățișarea fluxului sete de mucus ..
Versiune imprimabilă
Numai utilizatorii înregistrați pot corecta texte.