Pentru a depăși suprasolicitarea stresantă, care are un efect negativ asupra sănătății dumneavoastră, trebuie să înțelegeți motivele. Psihologia stresului și metodele de corectare a unei astfel de stări vor permite să se minimizeze rezultatul negativ și să se înțeleagă însăși natura supratensiunii.
Principalele etape ale stresului
În primul rând, să analizăm caracteristicile specifice și specifice ale apariției subsiindromelor de stres.
Există patru etape principale ale stării de stres:
Persoanele cu reacție nereactivă și necumpătă diferă în astfel de aspecte de comportament ca o creștere sau scădere a intensității motorii. În timpul impactului constant și pe termen lung al supratensiunii, energia este înlocuită de slăbiciune și răspunsul inhibat la cauza unei astfel de stări.
Subvenție vegetativă. Reacția vegetativă în timpul suprapunerii stresante este un element important al reacției defensive a corpului.
Manifestări ale subsiindromului cognitiv
Pentru sub-sindromul cognitiv se caracterizează printr-o schimbare a acțiunilor cognitive, a conștiinței de sine, a memoriei, în funcție de gradul de dezvoltare a experienței stresante.
Tipuri de schimbări în gândire în timpul suprasolicitării stresante:
- Activați gândirea cu o reflectare adecvată a realității în minte. Când vă confruntați cu circumstanțe stresante, sfera de informație care vine în acest moment crește și încercați să găsiți o cale de ieșire și să rezolvați situația care aduce suferință. Dacă îți dai seama că situația este insolubilă, atunci corpul începe să se pregătească pentru acțiune instantanee. Aveți dorința de a scăpa, ceea ce vă face să reacționați necorespunzător la situație. În consecință, opriți controlul timpului și evaluați situația prin imaginație și prezentare.
- Hiperactivarea gândirii. Se manifestă prin astfel de semne și simptome precum creșterea emoțională, insomnia, mobilitatea ridicată, timiditatea și altele.
- Evadarea de la rezolvarea problemelor stresante. Încercați să înlocuiți rezoluția unei anumite experiențe stresante, rezolvând alte probleme. A scăzut activitatea mentală, și nu vă amintiți o parte din ceea ce se întâmplă. Vă amintiți numai chipurile și circumstanțele, cu excepția momentelor care nu sunt foarte plăcute. Influența activă a mediului în care ajungeți este redusă la procese precum cunoașterea și atenția.
Persoanele care au fost adesea expuse stresului sau suprasolicitării psihologice, își dezvoltă propriile modele de dezvoltare a comunicării. Există cinci etape în formarea comunicării și stadiul dezvoltării sale în timpul emoției:
- scăderea intensității activităților comune (stadiul de "decolorare");
- stilul activ de comportament și comunicare, care nu este absolut inerent în tine în condițiile obișnuite, obișnuite (etapa "expansiunii");
- este nevoie de o comunicare strânsă (etapa "asistenței forțate");
- căutați un partener care a prezentat o situație similară (stadiul de "stabilizare a comunicării");
- o scădere sau o creștere a intensității comunicării (etapa de "schimbare a comunicării").
Vom face mai multe detalii în aceste etape.
Etapa de "decolorare".
Fiind în condiții de stres acut, corpul tău se ascunde și păstrează sub supravegherea oamenilor din jurul tău. Această etapă durează câteva secunde, minute sau câteva ore. Psihologia stresului și metodele de corectare a unei astfel de stări a acestei faze se caracterizează prin inhibarea și scăderea saturației comunicării.
Vă simțiți jenă, anxietate, curiozitate, furie, vigilență.
Etapa de "extindere"
- o adevărată plăcere din comunicare, care nu este umbrită de nemulțumirile trecute;
- comunicarea expansivă între persoanele tacit;
- ospitalitate impusă;
- afectiv.
Greșelile de comunicare ale unei persoane care se află în stadiul inițial de "expansiune" și care a suferit anterior o traumă de stres:
Etapa "asistenței forțate"
Caracterizată de necesitatea unei comunicări strânse. În etapa inițială a etapei, încercați în mod dinamic să găsiți un partener pentru comunicare. Apariția semnelor emoționale și a altor semne de primejdie are loc cu o schimbare a intensității comunicării.
Etapa de "schimbare a comunicării"
- un sentiment de simpatie reciprocă;
- abilitatea de a determina conducătorul și tendința de al urmări;
- recunoașterea în sine a unui lider.
Componentele negative ale interacțiunii:
Corecția stării stresante
Psihologia stresului și metodele de corectare a acestei stări implică minimizarea sau eliminarea completă a factorilor care provoacă suprasolicitarea mentală. Există mai multe metode de bază pentru ajustarea stării psihostrice a unei persoane, care ajută la corectarea deficiențelor de psihologie și a factorilor comportamentali.
Principalele metode de corectare a suprasarcinilor stresante sunt:
- muzica;
- cognitivă;
- comportament;
- sugestivă;
- centrată pe student.
Metoda sugestivă este folosită ca sugestie și discuții explicative, care vizează formarea unei atitudini pozitive și de aprobare față de sine. Efectul de ameliorare a stresului cauzat de stres se bazează pe mecanismul de auto-hipnoză și relaxare vizate.
Metoda orientată spre personalitate. Această metodă este destinată ajustării individuale, de grup sau de familie a stresului psihologic stresant. O astfel de corectare a stresului se caracterizează prin metode de bază cum ar fi sugestia și persuasiunea.
Pentru a determina eficacitatea metodelor de corectare de mai sus, este necesară observarea de sine, care este elementul principal al autoreglementării.
Există astfel de obiective de auto-control:
- Învață să lucrezi la procese cognitive.
- Învățați să identificați diferite emoții, să le influențeze sau să nu le cedați.
- Aflați cum să vă gestionați propriul comportament în situații psihologice complexe pentru a atinge anumite obiective.
Învață să înțelegi pe tine și pe comportamentul tău în situații dificile, schimbând atitudinile față de el. Acest lucru vă va permite să vă ocupați mai mult de suprasolicitarea stresantă și în viitor nu vă va provoca astfel de tulburări.