Ministerul Agriculturii al Federației Ruse al Federației Agenției de Stat Orlov

manual pentru absolvenți

Manualul prezintă principalele subiecte și teme Philo-sophia știință (criterii științifice, periodizare a istoriei științei, inter-relația dintre știință și alte sectoare culturale ale metodologiei științifice în cunoaștere, etică, știință, etc.). Aceasta demonstrează varietate Podhom-Dov, filozofia dominantă a științei :. Neopositivist, postpozitivi-stsky, postmodernă, kumulyativistsky, antikumulyativistsky, internalist, externalist, etc. O atenție deosebită este acordată atenție etsya științei în contextul în curs de dezvoltare astăzi a culturii policentric , clarificând funcția educațională a științei, justificând necesitatea umanizării științei. Manualul include și o "Anexă metodică" care conține un program de lucru pe disciplina "Istoria și filosofia științei".

Manualul propus este destinat în primul rând absolvenților care studiază cursul "Istoria și filosofia științei". Va fi, de asemenea, util pentru studenți, profesori, oameni de știință, toți interesați de problemele filosofiei științei.

Seregina Т.V. - Candidat de filosofie, profesorKononova E.S. - Candidatul filosofiei, profesor asociat

REDUCEREA FILOSOFIEI ȘTIINȚEI 7

Principalele probleme ale filozofiei științei. A 7

B. Relațiile filosofiei științei cu principalele secțiuni ale filozofiei și cu altele

DISCIPLINA FILOSOFICĂ SPECIALIZATĂ 8

Principalele etape ale formării și dezvoltării filozofiei științei 11

G. Relația dintre filozofia științei și alte discipline care studiază știința 15

D. Filosofia științei ca formă de unitate de filosofie și știință 17

CE ESTE STIINTA 20

Multidimensionalitatea, complexitatea științei 20

Aspecte fundamentale ale vieții științei 21

Știința ca un tip specific de activitate umană 21

Structura activității umane 21

Caracteristicile obiectului (subiectului) cercetării științifice 22

Particularitatea mijloacelor de cunoaștere științifică27

Particularitatea scopurilor cunoașterii științifice32

Funcțiile științei33

Natura cunoștințelor științifice 35

Dezvoltarea ideilor despre esența cunoașterii36

Platon privind natura cunoștințelor și a cunoștințelor 37

Platonismul creștin și aristotelianismul cunoașterii și cunoașterii 38

Rene Descartes: idei înnăscute 38

Senzaționalismul lui John Locke 39

Materialismul dialectic: natura socio-istorică a cunoașterii și cunoștințelor 39

Instrumentalismul și operaționalismul privind natura cunoștințelor și a cunoștințelor 40

Cunoașterea și cunoașterea ca formă de dăruire a ființei de a fi 43

Mac cu Scheler despre numirea și tipurile de cunoștințe 44

Specialitatea cunoștințelor științifice 47

Semnele de bază ale cunoștințelor științifice 48

1 4.2.1.1. Semne ale cunoașterii științifice ca idealuri și norme ale științei 48

Legile științei ca o componentă importantă a cunoașterii științifice 49

Cunoștințe științifice sistematice și coerente 49

Valabilitatea empirică a cunoștințelor științifice 50

1 4.2.1.5. Consistența logică, valabilitatea, dovezi ale cunoștințelor științifice 50

Specializarea, obiectivitatea, disciplina cunoașterii științifice 51

Obiectivitatea, adecvarea, veridicitatea cunoștințelor științifice 52

Necesitatea metodelor și mijloacelor de cunoaștere științifică 53

Prezența a două niveluri interdependente de cunoștințe: empirice și teoretice 53

Specializarea limbajului științei 54

"Economia" cunoașterii științifice 55

Deschiderea cunoștințelor științifice în critică și autocritică 56

Cunoștințe științifice cumulate 56

Diferența dintre cunoștințele științifice și cele pre-științifice 57

Delimitarea cunoștințelor științifice și ne-științifice 61

Urgența problemei de a distinge cunoștințele științifice și cele ne-științifice

Neo-pozitivisti asupra delimitarii stiintei si metafizicii. Verificarea 62

Ludwig Wittgenstein despre știință și filosofie 63

1.4.2.3 .4. Karl Popper privind demarcarea științei și a ne-științei. Falsificare 65

Știința și paraziența 67

Urgența problemei de a distinge între știință și parasciență. Determinarea preliminară a științei pacificării 67

Unele tipuri de parazire 70

Știință și Parasciență: 74

similitudini și diferențe, necesitatea coexistenței 74

Subiectul cunoștințelor științifice 75

Subiectul științei clasice76

Subiectul științei ne-clasice 77

Subiectul științei post-non-clasice. Etica științei 78

Diversitatea științelor. Clasificarea științelor 81

Aspecte diacronice și sincrone ale diversității științelor81

Unele motive pentru diversitatea și clasificarea științelor 82

Condiționalitatea socio-culturală a diversității științelor

Clasificarea disciplinei științelor 83

Știința idoteografică și științifică științifică 85

Alte abordări ale clasificării științelor 87

ȘTIINȚA CA FENOMEN DE CULTURĂ 90

DEFINIȚII „cultura monocentrice“ și „cultura policentrică“ 90

DESPRE POSIBILITATEA CONSTRUCȚIEI "LOCUL ȘTIINȚIFIC" 93

Diferite înțelegeri ale "viziunii asupra lumii științifice"; principalele componente ale "viziunii asupra lumii științifice" 93

Probleme științifice și probleme ideologice

Cu privire la natura componentei semantice valoroase a "viziunii asupra lumii științifice" 98

Un exemplu de "viziune asupra lumii științifice": viziunea lumii lui Albert Einstein 99

O altă interpretare a "viziunii științifice asupra lumii" 103

Știința în contextul culturii policentrice 105

Cu privire la relația dintre știință și alte sectoare ale culturii policentrice 106

Despre posibilitățile și limitele științei 107

Relația dintre știință și religie 108

Cu privire la necesitatea unei abordări corecte din punct de vedere metodologic a comparației dintre știință și religie.

Patru tipuri de relații dintre știință și religie 108

Pe limitele competenței științei și religiei. "Principiul corectitudinii" 110

Despre unele surse de conflict de știință și religie 112

Privind unele direcții de dialog și integrare a științei și religiei 114

Știință și filozofie 115

Filosofia ca "știința" universului "115

Hegel pe filozofie ca "știință absolută" 117

Este omul capabil să cunoască universalul? 118

Poziționarea pozitivistă a relației dintre filosofie și știință 120

Cu privire la rolul constitutiv al componentei semantice valoroase a filosofiei filosofiei 121

Filosofia ca viziune asupra unui om rezonabil122

Plato: filozofia este arta vieții moarte și a vieții veșnice.

Immanuel Kant: Filosofia "în Noțiunea Școlii" și Filosofia în "Semnificația Civică Mondială" 123

Vladimir Soloviev: nevoia de sinteză religio-ftohoso-științifică 125

Bertrand Russell: Filosofia dintre știință și teologie 125

Specificitatea filozofiei ca viziune asupra lumii 128

Relația dintre știință și filosofie ca o viziune asupra lumii 129

Unele principii ale examinării corecte a problemei interrelației dintre filosofie și știință 130

Știință, educație, cultură: probleme moderne 131

Necesitatea unei strategii moderne de dezvoltare a sistemului de învățământ

Principiul conformității educației cu cultura este principiul principal al construirii unui sistem educațional modern.

Sistemul de educație în condițiile unei culturi religioase și "științifice "134

De la sistemul educațional centrat pe știință la sistem 138

educație, cultura policentrică constantă138

Cu privire la creșterea importanței compoziției educației 141

Cu privire la starea actuală a componentei de perspectivă a lumii 142

Cu privire la necesitatea introducerii cursului "Filosofia perspectivelor lumii" 146

Sistemul de educație și cultura pe mai multe niveluri 147

FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA ȘTIINȚEI 150

Când a apărut știința? 150

Principalele etape ale dezvoltării științei 153

Știința clasică 156

De la teleologie la determinism156

Determinismul lui Plass 157

De la geocentrism la heliocentrism. De la lumea finită la universul infinit 158

Din descrierea calitativă a naturii la

matematică știință naturală159

Bazele fundamentale ale științei clasice

Pe unele evaluări negative contemporane163

matematică-experimentală știință naturală163

Ora nouă163

Unele simptome ale tranziției de la știința clasică. 165

la știința non-clasică

De la vizualizare elementară la sistem 167

Un exemplu de știință neclasică: cosmologia relativistă

De la determinismul Laplace 171

la probabilitatea unui determinism171

Din epistemologia contemplativă

la activism și constructivism172

ȘTIINȚA POST-CLINICĂ 175

Din știința științei non-clasice la știința post-non-clasică

Împărțirea caracteristicilor cunoștințelor științifice cu structurile de valoare vizate ale subiectului cunoașterii științifice 176

Rolul în creștere al relației diferitelor subiecte de cunoaștere științifică177

Formarea și dezvoltarea științelor informatice178

Informatizarea științei178

Pluralismul conceptelor științifice, 179

programe de cercetare, abordări179

Synergetics ca model al științei post-non-clasice181

"Un nou dialog între om și natură" 181

Unele concepte ale alegerii 183

Cu privire la rolul important al alegerii în structura și evoluția universului 183

Randomitatea ca fenomen subiectiv 184

Bazele ontologice ale obiectivității aleatorii 186

Randamentul în sinergie (Efectul fluturelui) 188

Rolul constructiv al aleatorității 190

Forța motrice a dezvoltării științei 191

Diversitatea forțelor de dezvoltare a lor în știință

Externalities m 194

Diferențierea și integrarea în dezvoltarea științei 196

Diferențierea științei196

Diferențierea științei - organizarea disciplinară a științei - specializarea lucrătorilor științifici 196

Cauzele și motivele diferențierii științei 197

Procese integrative în știință199

Motive pentru integrarea științei 199

Unele forme de integrare științifică 200

Continuitatea și inovația în dezvoltarea științei 203

Cumulativism și anticumulativism 204

Principiul conformității 204

Dificultăți cu cumulativismul 206

Concepția lutivistă a lui Thomas Kuhn antic 207

Revoluțiile științifice210

METODE DE CUNOȘTINȚE ȘTIINȚIFICE ȘI FORMELE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE 212

Metode de cunoaștere științifică

Clasificarea metodelor de cunoaștere științifică

Clasificării metodelor de cunoaștere științifică în conformitate cu clasificarea științelor 212

Clasificarea metodelor de cunoaștere științifică în funcție de generalitatea lor 213

Clasificarea metodelor de cunoaștere științifică, în funcție de apartenența la un anumit nivel de cunoaștere științifică

Experimentul și rolul dispozitivelor în cunoașterea științifică 216

Experimentul științific ca formă de dialog activ al cercetătorului cu obiectul studiat 216

Experiment mental și matematic (calcul) 217

Cu privire la rolul instrumentelor în cunoașterea științifică 218

Abstractare și idealizare 220