Partea substanțială a comunicării poate fi reprezentată ca o combinație de componente materiale, cognitive, condiționate, motivaționale și de activitate. În comunicarea materială oamenii schimbă obiecte și produse de activitate care servesc ca mijloc de a satisface nevoile lor și condiția pentru dezvoltarea lor individuală.
Cu comunicarea cognitivă, se schimbă cunoștințele, abilitățile și abilitățile. Acesta este un factor important al dezvoltării intelectuale și al formării unei viziuni asupra lumii științifice. În cadrul comunicării condiționate se înțelege influența reciprocă a oamenilor, calculată pentru a se aduce reciproc într-o anumită stare fizică sau mentală. Această comunicare creează o stare de pregătire psihologică pentru învățare, formulează setări pentru optimizarea altor tipuri de comunicare și contribuie astfel la dezvoltarea intelectuală și personală a unei persoane. Atunci când motivează comunicarea, fiecare transmite motivele, atitudinile, disponibilitatea de acțiune într-o anumită direcție, ceea ce duce la formarea de atitudini față de acțiune, actualizarea nevoilor.
Fiind o sursă de energie suplimentară, comunicarea motivantă vă permite să dobândiți noi interese, motive și obiective de activitate. Aceasta crește potențialul psihoenergetic al unei persoane, stimulează dezvoltarea acesteia. Comunicarea activității este asociată cu diferite tipuri de activități cognitive sau educaționale și servește ca mijloc de comunicare a informațiilor, lărgirea orizontului, dezvoltarea capacităților umane. În cursul schimbului său interpersonal de acțiuni, operații, abilități și abilități, care îmbogățește și îmbunătățește activitățile omului.