Teste tematice pentru lecțiile de biologie și ecologie în clasa a XI-a pe această temă
"Bazele Evoluției" și "Bazele Ecologiei"
1. Dictarea biologică pe tema "Ce studiază ecologia?"
1) Știința diferitelor aspecte ale interacțiunii dintre organisme între ele, cu factori de mediu și om, precum și modalități de optimizare a unor astfel de relații se numește ... (ecologie).
2) Totalitatea condițiilor abiotice și biotice ale vieții unui organism se numește ... (habitat).
4) Factorii de mediu sunt împărțiți în grupuri ... (abiotice, biotice, antropice).
5) Cei mai importanți factori abiotici sunt ... (temperatură, lumină, umiditate).
6) Pentru țâțe se caracterizează prin ... habitat (aerul terestru).
7) Densitatea mediului extern este mare în ... (apă).
8) Capacitatea organismelor de a rezista schimbărilor în condițiile de viață se numește ... (toleranță).
9) Impactul minim și maxim al factorului ... pentru organism (este fatal).
10) Pentru organism, cea mai favorabilă este ... intensitatea factorului (optim).
2. Testarea pe tema "Tipuri de interacțiuni de mediu"
1) Forma relației, în care o specie primește un avantaj, fără a aduce rău sau beneficii altei persoane, se numește:
2) Relațiile simbolice, în care prezența fiecăreia dintre cele două specii devine obligatorie pentru un alt partener, se numește:
3) În stomac și intestinele mamiferelor rumegătoare, bacteriile care produc fermentație trăiesc permanent. Acesta este un exemplu:
4) Forma de interrelații între specii în care organismele unei specii trăiesc în detrimentul nutrienților sau țesuturilor unui alt tip de organism se numește:
5) Dacă gorchakul de pește plasează ouă în mantaua unei moluște bivalve, acesta este un exemplu:
a) relațiile reciproc avantajoase;
b) relații neutre și utile;
c) relația util-dăunătoare;
d) relații reciproce.
6) Invertebratele de diferite specii se stabilesc în nălucirea rozătoarelor, găsind acolo condiții favorabile pentru ei înșiși și nu paraziți ai proprietarului burrowului. Acest fenomen se numește:
7) Relația "parazit-maestru" este că parazitul:
a) nu are un efect semnificativ asupra gazdei;
b) conduce întotdeauna gazda la moarte;
c) aduce beneficii proprietarului;
d) aduce daune, dar numai în unele cazuri duce la moartea rapidă a proprietarului.
8) Unele ciuperci cresc pe rădăcinile anumitor copaci. Acest tip de relație se numește:
9) Predatori în comunitatea naturală:
a) distruge populația victimelor;
b) contribuie la creșterea numărului de victime;
c) vindecă populația victimelor și reglementează numărul acestora;
d) nu afectează mărimea populației victimelor.
10) Organismul, în corpul căruia se înmulțește parazitul, se numește:
a) proprietarul principal;
b) gazdă intermediară;
3 Tema: "Interacțiunile concurențiale ale organismelor vii"
Alegeți judecățile corecte.
1) Relațiile intraspecifice reprezintă un mecanism care asigură auto-reglementarea dimensiunii populației.
2) Concurența interspecifică joacă un rol important în formarea comunității naturale.
3) Distribuția spațială a animalelor în populație este reglementată de comportamentul lor.
4) Factorii abiotici nu afectează relația competitivă dintre două specii înrudite.
5) Comportamentul teritorial al animalelor este o modalitate de reglementare a mărimii populației.
6) Organismele celor două specii răspund în mod egal la creșterea densității populației.
7) Concurența nu este o formă de relații biotice.
8) Relațiile competitive, ca regulă, sunt benefice pentru ambele organisme.
9) Auto-subțierea brazilor este un exemplu de competiție interspecifică.
10) Un exemplu de concurență intraspecifică este relația dintre lupii din pachet.
Răspuns: 1, 2, 3, 5, 10.
4. CARACTERISTICILE ECOLOGICE PRINCIPALE ALE POPULAȚIEI
1) Persoanele în vârstă reprezintă o proporție mai mare în populații:
a) creșterea rapidă;
b) într-o stare stabilă;
c) cu un număr redus;
d) în care nu există un model clar de creștere.
2) Dacă rata de creștere a populației N este zero, se observă una dintre următoarele posibilități:
a) populația este în creștere și se așteaptă o concurență puternică pentru alimente și teritoriu;
b) populația este în creștere și se așteaptă o înaltă activitate a paraziților și a prădătorilor;
c) populația scade din cauza acumulării de mutații;
d) populația atinge dimensiunea maximă.
3) Numărul de indivizi dintr-o specie pe unitate de suprafață sau pe unitatea de volum de spațiu de locuit arată:
a) diversitatea speciilor;
c) densitatea populației;
d) abundența populației.
4) Numărul total al persoanelor dintr-o populație sau masa totală a persoanelor dintr-o anumită zonă este:
a) indicele numeric;
b) abundența populației;
c) densitatea populației;
d) piramida ecologică.
5) Raportul dintre indivizii populației pe statutul de vârstă este:
a) speranța medie de viață a persoanelor din populație;
b) spectrul de vârstă al populației;
c) fertilitatea fiziologică;
d) rata natalității ecologice.
6) Cele mai stabile sunt populațiile formate din:
a) dintr-o generație (generație);
b) două generații;
c) trei generații;
d) mai multe generații și descendenți ai fiecăruia.
7) Populația se caracterizează prin următoarele proprietăți:
a) rata natalității, mortalitatea;
b) suprafața teritoriului;
c) distribuția în spațiu;
d) habitat, condiții de viață.
8) Cunoașterea indicatorilor demografici ai populației are o importanță practică deosebită:
a) în fermele de vânătoare;
b) pentru serviciul de sănătate;
c) în pescuit.
9) Structura vârstei populației:
a) este determinat de condițiile externe;
b) nu depinde de ciclul de viață al speciei;
c) depinde de intensitatea mortalității și de valoarea fertilității;
d) depinde de mărimea populației.
10) Hare-hare și iepure, care locuiesc într-o pădure, sunt:
a) o populație de aceeași specie;
b) două populații din aceeași specie;
c) două populații de două specii;
d) o populație de două specii.
5. Testarea pe tema "Dinamica populației"
1) Efectul factorului este cel mai puțin legat de mărimea populației:
b) acumularea de deșeuri;
2) Populația poate crește populația cu o viteză crescătoare, adică exponențial:
a) când numai produsele alimentare sunt limitate;
b) pentru dezvoltarea unor noi habitate;
c) numai în absența prădătorilor;
d) numai în condiții de laborator.
3) Dimensiunea populației de la an la an rămâne aproximativ aceeași, deoarece:
a) aproximativ același număr de persoane mor anual;
b) organismele se reproduc mai intens la densitate mai mică și mai puțin intensiv la densitate mai mare;
c) organismele opresc reproducerea după ce populația depășește media;
d) mortalitatea și fertilitatea sunt aproximativ aceleași.
4) Dacă n este numărul de organisme, t este timpul, atunci formula Δ n / Δ t înseamnă:
a) rata medie de schimbare a numărului de organisme per persoană;
b) rata medie de schimbare a numărului de organisme în timp;
c) rata de creștere a populației în procente;
d) rata de schimbare a numărului de organisme pe unitate de timp într-un anumit teritoriu.
5) Fluctuațiile populației sunt legate:
a) cu modificări ale condițiilor de trai (temperatură, umiditate);
b) poluarea mediului;
c) cu habitatul;
d) cu nivelul de organizare a organismelor.
6) Indicatorul prosperității populațiilor din ecosistem este:
a) comunicarea cu alte populații;
b) comunicarea între indivizi ai populației;
c) numerele lor ridicate;
d) fluctuațiile numărului de populații.
7) Numărul populațiilor de gîndac de cartof Colorado, importat din America în Europa, a crescut semnificativ:
a) din cauza climatului favorabil;
b) ierni mai mult cu zapada;
c) un climat mai umed;
d) absența inamicilor acestei insecte.
8) Conservarea populațiilor și a speciilor de animale de vânat este facilitată de:
a) interzicerea completă a vânătorii;
b) introducerea acestora într-un nou ecosistem;
c) reglementarea numărului prin interzicerea parțială a vânătorii;
d) distrugerea completă a dușmanilor lor.
9) Populația amenință moartea dacă populația sa:
c) variază în funcție de anotimpuri;
d) variază în funcție de an.
10) Distrugerea prădătorilor de către animalele bolnave și slăbite contribuie la faptul că numărul populațiilor victimelor:
c) variază în funcție de anotimpurile anului;
d) este menținut la un anumit nivel.
6. Testarea pe tema "Structura comunitară"
1) Combinația de specii interconectate între ele și cu habitatul, care locuiește într-un anumit teritoriu pentru o perioadă lungă de timp cu condiții naturale omogene, este:
2) Un exemplu de ecosistem natural este:
a) câmp de grâu;
3) Diversitatea speciilor, interconectarea lanțurilor alimentare în ecosistem, servește drept indicator:
b) stabilitatea sa;
c) dezvoltarea sa regulată;
d) concurența speciilor.
4) Unul dintre principalele motive pentru reducerea diversității speciilor
votnyh:
a) fluctuațiile numărului de erbivore;
b) lupta interspecifică;
c) reproducerea excesivă a prădătorilor;
d) distrugerea habitatelor de animale.
5) De ce copacul de stejar este considerat o biogeocenoză?
a) Între toate speciile care o locuiesc există legături de familie;
b) nu există legături înrudite între speciile care o locuiesc;
c) indivizii de diferite specii se încrucișează și se leagă de rudenie;
d) speciile care locuiesc în acesta sunt legate unul de altul și de factori de natură neînsuflețită.
6) Cel mai mare număr de specii este caracteristic ecosistemului:
a) grove de mesteacăn;
b) pădurea ecuatorie;
7) Cel mai mic număr de specii este inclus în biocenoză:
a) pădurea tropicală;
c) pădurea de foioase;
8) Structura de nivel a fitocenozelor:
a) permite plantelor să utilizeze mai mult resursele mediului;
b) nu are importanță pentru plante;
c) este legată de distribuția animalelor în comunitate;
d) duce la o scădere a diversității speciilor.
9) Cauzele principale ale pierderii diversității biologice pot fi:
a) creșterea consumului de resurse;
b) îmbătrânirea evolutivă a speciilor;
c) repartizarea speciilor în alte ecosisteme.
10) Cei mai importanți indicatori care caracterizează structura comunității sunt:
a) compoziția speciilor, diversitatea speciilor;
b) mișcarea (circulația) substanțelor și energiei;
c) interacțiunile ecologice ale organismelor.
7. Testarea pe tema "Lanțurile alimentare"
1) Planta "Crucea Petrov" în biocenoză funcționează ca:
b) consumatorul primului ordin;
c) consumatorul de ordinul doi;
2) Putem presupune că leii și tigrii se află la același nivel trofic, deoarece ambele sunt:
a) mănâncă erbivore;
b) locuiesc în habitate similare;
c) au aproximativ aceleași dimensiuni;
d) au o bază alimentară variată.
3) Organismele care se hrănesc cu substanțe organice gata includ:
4) Bacteriile care fixează azotul includ:
a) producătorilor;
b) consumatorii de prima comanda;
c) consumatorii de ordinul doi;
5) Lanțurile alimentare pe bază de sol, care se bazează pe legăturile alimentare, încep cu plante, deoarece:
a) oferă tuturor organismelor vii alimente și energie;
b) există o mare varietate de plante pe Pământ;
c) plantele s-au stabilit în toate habitatele;
d) numărul de plante din fiecare specie este foarte mare.
6) Marea varietate a lanțurilor alimentare, circulația echilibrată a substanțelor în ecosistem, asigură:
d) similitudine cu agroenoza.
7) procesele de fotosinteză, în care materialele anorganice sunt transformate în organice și respirație, în care substanțele organice sunt descompuse în formă anorganică baza:
a) metabolismul;
b) ciclul de substanțe;
c) conexiunile alimentare;
d) legături teritoriale.
8) Utilizarea repetată a organismelor vii de substanțe chimice în ecosistem este facilitată de:
b) metabolismul și energia;
c) fluctuațiile numărului de populații;
d) circulația substanțelor.
9) Determinați lanțul alimentar corect:
a) șoim → păstăi → omidă → urzică;
b) urzici → drojdie → omidă → șoim;
c) omidă → urzică → aftoasă → șoim;
d) Urzica → omidă → Thrush → Hawk.
10) Principala sursă de energie, oferind un ciclu de substanțe:
a) reacțiile apărute în interiorul pământului;
b) substanțele organice ale corpurilor de animale;
c) radiația solară;
d) organisme chimosintetice.
8. Testarea pe tema "Piramidele de mediu"
1) Cantitatea de energie transferată de la un nivel trofic la altul este din cantitatea de energie a nivelului anterior:
2) În conformitate cu regula piramidei numărul, numărul total de persoane care participă la lanțurile de aprovizionare, cu fiecare legătură:
c) rămâne neschimbată;
d) variază în funcție de programul sinusoidal (ciclic).
3) Un număr de organisme în care se numește transferul materiei de la organismul precedent la organismul ulterior:
a) piramida de masă ecologică;
b) piramida ecologică a energiei;
c) circuitul de alimentare;
4) sursa inițială de substanțe și energie în majoritatea ecosistemelor sunt:
5) Reducerea progresivă a biomasei și a energiei de la producători la consumatori și de la acestea la descompunere se numește:
a) circulația substanțelor;
b) regula piramidei ecologice;
c) dezvoltarea ecosistemului;
d) legea transformării energiei.
6) Piramida dimensiunii inversate este tipică pentru:
a) ecosistemele acvatice;
b) ecosistemele terestre;
c) nu apare deloc;
d) biocenozei solului.
7) Pierderea materiei și a energiei în timpul trecerii de la un nivel trofic la altul este:
8) Pentru fiecare nivel al lanțului alimentar următor:
a) biomasa organismelor este mult mai mare decât cea a celei anterioare;
b) biomasa organismelor este comparabilă cu biomasa din nivelul anterior;
c) suma biomasei organismelor din cele două nivele următoare este egală cu biomasa din cea precedentă;
d) biomasa organismelor este de obicei mai mică decât cea anterioară.
9) Piramida numerelor reflectă:
a) densitatea populației de organisme la fiecare nivel trofic;
b) rata de auto-reînnoire (turnover) a organismelor;
c) cantitatea de biomasă la fiecare nivel trofic.
10) Marea varietate a speciilor din ecosistem este baza pentru formarea diverselor lanțuri alimentare, un ciclu echilibrat de substanțe și ...
(a) dezvoltarea ecosistemelor durabile;
b) fluctuațiile numărului de populații;
c) apariția unor specii noi;
d) distribuția speciilor în alte ecosisteme.
9. Testarea pe tema "Succesiunea mediului"
1) Din următorul exemplu de succesiune primară sunt:
a) mușchi - licheni - plante erbacee;
b) lichenii - plante erbacee - mușchi;
c) licheni - mușchi - plante erbacee;
d) plante erbacee - mușchi - licheni.
2) În procesul de succesiune, în comunitate apar următoarele schimbări majore:
a) o modificare a compoziției speciilor de plante și animale;
b) reducerea diversității speciilor de organisme;
c) o scădere a biomasei materiei organice;
d) creșterea produselor comunitare nete.
3) înlocuirea naturală a unor comunități de plante de către alții este exprimată în următoarele:
a) nici o specie nu este complet distrusă de o altă specie;
b) ecosistemul fluctuează în mod constant în numărul de specii;
c) speciile mai puțin adaptate sunt înlocuite cu specii mai adaptate;
d) ecosistemul mai puțin stabil este înlocuit cu unul mai stabil.
4) Ce organisme sunt primele care locuiesc pe o insulă inundată de lavă vulcanică?
a) copaci; c) arbuști;
b) licheni; d) vulpi.
5) Schimbările semnificative în mediul de viață de către organisme în procesul activității lor vitale, ca urmare a faptului că devin nepotrivite pentru viața lor, este motivul:
a) stingerea speciilor;
b) fluctuațiile numărului de populații;
c) schimbările în ecosisteme;
d) progresul biologic.
6) Motivele pentru schimbarea unei biogeocenoză în altele sunt:
a) schimbări sezoniere în natură;
b) modificări ale condițiilor meteorologice;
c) fluctuațiile numărului de populații dintr-o specie;
d) modificări ale habitatului ca urmare a activității vitale a organismelor.
7) Depozitarea în bazinele iazurilor, îngrășămintele în exces ca rezultat al irigării pot provoca schimbări mari în acest ecosistem, cauza care este factorul:
8) Schimbările profunde ale ecosistemului stepei conduc la:
a) moartea părților aeriene ale plantelor vara;
b) modificarea activității animalelor în timpul zilei;
c) aratul terenurilor;
d) dezvoltarea rapidă a vegetației în timpul iernii.
9) Alegeți un răspuns greșit. Trampling în parcul forestier duce:
a) deteriorarea creșterii copacilor;
b) compactarea solului;
c) dispariția ierburilor de luncă;
d) dispariția ierburilor forestiere.
10) Indicați cauza mortalității în masă a păsărilor în zonele de coastă ale mărilor:
a) lipsa hranei;
b) poluarea apei în mări cu produse petroliere;
c) schimbări sezoniere în natură;
d) evacuare și debit.