În acest caz, contururile au o bobină comună. Energia trece parțial prin câmpul magnetic și, parțial, datorită conexiunii electrice între circuite.
Fig.1 - Tipuri de comunicare autotransformator
Circuitul (Figura 1 a) LSV bobina inclusă în circuitul primar, și o parte a bobinei LSV intră în circuitul secundar, iar tensiunea la bornele creează o așa-I2. Bobina LV funcționează ca un autotransformator de reducere sau un divizor de tensiune inductiv. Bobina suplimentară L2 împreună cu Lcb formează inductanța circuitului secundar. Cea mai mare parte a bobinei L1 intră în ambele circuite, cu atât conexiunea este mai puternică. În circuit (fig.1-6), bobina L2 intră în circuitul secundar și funcționează ca un autotransformator incremental. Partea Lcv intră în circuitul primar, în care este suplimentar (figura 1). Diverse cazuri de bobină auto-activată Lcv. În această conexiune de transformare, cuplarea crește, de asemenea, ca în schema (figura 1a), cu creșterea Lcv.
În circuit (fig.1c), cu cât Lc este mai mic în comparație cu L1 și L2, cu atât conexiunea este mai slabă.
Fig.2 - Scheme de comunicare combinată inductiv-capacitivă
Cu o comunicare constantă, firul de la bobina Lsv este conectat cu el strâns. Cu o variabilă de comunicare, se utilizează un întrerupător care vă permite să includeți un număr diferit de spire sau un "senzor", care poate fi așezat pe rotiri diferite dacă bobina este realizată din sârmă goală. Pe diagramă este reprezentată de o săgeată.
Comunicare combinată. Uneori sunt utilizate circuite cu două tipuri diferite de comunicare, în principal inductive și capacitive. De exemplu, (figura 2a) prezintă o variantă cu o cuplare capacitivă externă, a și a (fig.2b) - cu o cuplare capacitivă internă.
Tipurile de conexiuni considerate mai sus pot fi găsite și în două circuite convenționale de curent alternativ sau într-un circuit oscilator cu un circuit non-vibrațional (aperiodic).