1.) Cât pot fi restaurate evenimentele din trecut cu ajutorul hipnozei?
2.) Cât de fiabile sunt aceste amintiri?
3.) Pot șterge părți din memorie în hipnoză?
4.) Poți aduce amintiri ale evenimentelor care nu erau acolo?
Subiecții au fost incluși în grupul de subiecți capabili să experimenteze stadiul somnambulist al hipnozei și să dea răspunsuri prin semnale sau prin voce pentru a stabili relații cu un hipnoterapeut. Mi-au luat câteva sesiuni hipnotice preliminare pentru a le învăța fenomenele hipnotice. În cursul cercetării, sa ținut seama de faptul că niciunul dintre cercetătorii hipnoterapeutici nu a fost convingător fără îndoială de posibilitatea de a lucra cu memoria și de reîncarnarea hipnotică.
Nu am avertizat hipnotizatorii cu privire la scopul experimentului sau am raportat un alt scop important pentru ei, care nu are legătură cu sarcina principală.
În primele etape, somnul natural a fost transformat în somn hipnotic ca cea mai fiabilă tehnică în hipnoză. Nici unul dintre subiecți nu a amintit sesiunea, astfel că amnezia a devenit principalul criteriu în studiul nostru în experimente ulterioare.
Îndrăznesc să spun că de la bun început subiecții au primit sugestia că nu se poate minți. Ca urmare, niciunul dintre subiecții experimentului nu ar putea vorbi în mod clar la regresia vârstelor până la vârsta de 1 an sau 6 luni, i. E. până la vârsta când au început să vorbească în realitate și cuvintele pe care le-au vorbit la aceste vârste. Hipnoticii trebuiau să fie retrași din hipnoză pentru a obține răspunsuri vocale, având în vedere sugestia că ei își vor aminti în mod clar evenimentele pe care le-au văzut și le pot descrie cu ușurință. Trecerea la naștere în străinătate, precum și momentul nașterii, nu au putut să se reproducă.
Prin urmare, cu încredere, putem spune că în condiții de hipnoză profundă, niciunul dintre subiecți nu poate supraviețui momentului nașterii sau regresiei în viețile trecute. Cred că pentru reproducerea unor astfel de momente sunt necesare tranșe de suprafață (ușoare), mai des orientate spre percepția senzorială a informațiilor. În realitate, acest lucru nu va fi legat de viețile trecute, ci doar de percepția informațiilor despre planul extrasenzorial, ca și în studiile din domeniul placebo și nocebo.
Pentru a obține un efect terapeutic durabil, suntem din ce în ce mai departe de hipnoza nerealistă (regresia), folosind conceptul de hipnoză-realitate, spre deosebire de mulți dintre colegii noștri. Evitarea progresiei și a fanteziilor aferente ne-a permis să adoptăm o abordare mai eficientă. Utilizarea schemei de culoare în loc de iluzii false a făcut ca efectul terapeutic să fie atins în mai puține sesiuni și setul decisiv de sarcini terapeutice, care nu au fost rezolvate anterior de mulți terapeuți în hipnoză.
Experiența noastră în lucrul cu recidivele de boală a arătat că un efect temporar cu modele de percepție sugerate sugerată agravează terapia ulterioară, așa că am încetat să mai folosim majoritatea metodelor asociate amintirilor.
Minciuna, chiar și în scopuri terapeutice, este una din greșelile hipnozei, indiferent de ce formă este pusă în aplicare și de orice argumente care sunt motivate. Hipnoza-realitate a dat pacienților noștri posibilitatea de vindecare absolută fără recidivă în multe patologii, în special spectrul psihic și psihosomatic.
Ar trebui să se folosească hipnoza pentru a restaura memoria?
Deși hipnoza este adesea folosită pentru a promova regresia legată de vârstă, ea poate distorsiona amintirile evenimentelor timpurii. Mai mulți cercetători (Nash, Drake, Wiley, Khalsa, Lynn, 1986) a încercat să confirme amintirile participanților care au făcut parte din experimentul de regresie a vârstei.
Acest experiment a inclus regresia de vârstă (pentru participanții aflați sub hipnoză) și jocurile de rol (pentru un grup de control), în care participanții cu vârsta de "trei ani" se aflau în prezența liniștitoare a mamei lor. În timpul experimentului, participanții au raportat despre identitatea obiectelor lor temporare (de exemplu, pături, ursuleți de pluș). Verificarea corectitudinii amintirilor cu ajutorul unei terțe părți (rapoarte părinte) a fost obținută pentru 14 participanți hipnotizați și 10 participanți la grupul de control. Participanții la grupul hipnotic au fost mai puțin probabil să identifice
Utilizați obiecte din trecut decât participanții la grupul de control. Amintirile participanților aflați sub hipnoză corespundeau rapoartelor părinților lor în numai 21% din cazuri, în timp ce mesajele participanților la grupul de control au fost confirmate de părinți în 70% din cazuri.
Evenimente de viață subiecte anterioare au fost elaborate, adaptate la așteptările induse cu privire la identitatea unei vieți anterioare (de ex. Gen, rasă) și variază în funcție de participanții au primit informații predgipnoticheskoy cu privire la gradul de abuz asupra copilului în perioadele istorice anterioare.
De ce hipnoza creste riscul de amintiri false?
În plus față de imaginație, credința oamenilor în hipnoză joacă probabil un rol în formarea memoriei false. Vorbind despre ceea ce a fost amintit în timpul hipnozei, oamenii de obicei, fie în mod explicit, fie implicit, arată că sunt convinși de exactitatea informațiilor primite. Convingerile oamenilor și-au format întotdeauna experiența lor hipnotică. Când oamenii credeau că convulsiile erau o condiție indispensabilă a hipnozei, ei au luptat convulsiv. Când au crezut că hipnoza necesită o transă, ei erau transă. Catalepsia și amnezia spontană erau semne de hipnoză, dar numai în rândul celor care credeau că sunt așteptați de la ea. Mulți oameni cred că hipnoza îmbunătățește memoria, iar această credință conduce la faptul că acestea iau adesea taifas lor pentru amintiri (Whitehouse și colab., 1988). Conectați imaginația și obiectivitate reducere câștig, de obicei, împreună cu convingerea susținută că hipnoza îmbunătățește memoria, poate provoca confuzie de fantezie cu realitatea istorică și o convingere fermă că evenimentele imaginate de fapt, sa întâmplat.
Uneori se susține că autenticitatea memoriei nu este atât de importantă și ce chestiune este dacă povestea ei este adevărată. Conform acestei vederi, dacă restaurarea memoriei este terapeutică, nu contează dacă este adevărată. Declarația potrivit căreia restaurarea memoriei este presupusă necontrolată și dubioasă din punct de vedere terapeutic.
Dar afirmația că memoria falsă poate avea consecințe negative este incontestabilă. În special, acest lucru poate duce la distrugerea legăturilor de familie. Acesta este motivul pentru care utilizarea hipnozei pentru amplificarea sau restaurarea memoriei este rareori justificată. Dacă circumstanțe excepționale duc la concluzia că un studiu hipnotic al presupuselor amintiri uitate este justificat, trebuie să se realizeze numai cu următoarele măsuri de precauție:
• Spuneți pacientului că amintirea evenimentelor traumatice din copilărie nu-l va ajuta automat - sau chiar ușor - să-și rezolve dificultățile.
• Evitați cu atenție întrebările sugestive și sugestive.
În mod alternativ, hipnoterapeutul ar putea recomanda pacientului să ia tentativă că, de fapt, presupusul caz a apărut într-un mod special, știind în același timp că această ipoteză este neîntemeiată. Dacă acest lucru ar fi adevărat, cum se schimbă viața actuală a pacientului? Ce poate face el? Cum împiedică sau contribuie la rezolvarea și reducerea problemelor actuale? Aceste întrebări pot fi însoțite de o acceptare temporară a ipotezei că evenimentul nu a avut loc sau că sa întâmplat într-un fel diferit. Care sunt implicațiile acestei ipoteze asupra dilemelor curente ale pacientului?
Un astfel de proces poate elimina necesitatea de a stabili ce sa întâmplat cu adevărat. Cu toate acestea, în cazul în care partea exterioară a amintirilor este extrem de improbabil, hipnoterapeutul ar trebui să nu ezitați să încercați și le confirmați prin martori sau alte mijloace, deși recunoaștem că, în multe cazuri nu poate fi posibil sau neînțeleaptă punct de vedere clinic. Opinia extremă pe această temă este că folosirea hipnoză pentru a restaura memoria este un joc de noroc. Este dificil să ne imaginăm o situație în care un astfel de joc ar merita riscul.