În același timp, GATT-94 este obligatorie pentru membrii care participă la contract. Întrucât dispozițiile GATT (47) din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1947 aplicat numai în măsura maximă compatibilă cu legislația statelor membre (în temeiul Protocolului privind aplicarea provizorie a GATT-47). Astfel, unul dintre principalele deficiențe ale GATT-47 a fost eliminat.
Tratatele adiacente GATT au intrat în GATT-94 ca parte integrantă. Toate aceste acorduri sunt, de asemenea, obligatorii pentru toți membrii OMC. Astfel, s-a terminat cu practica, atunci când diferitele acorduri, dezvoltate înainte de Runda Uruguay, pentru a interpreta o serie de articole importante din GATT 47 diferite țări au participat și în cazul în care prevederile acestor tratate sunt obligatorii doar pentru țările care participă la ele. De exemplu, Acordul privind valoarea în vamă (așa-numitul cod al valorii în vamă) au participat 12 state și 13 țări au participat la Codul privind subvențiile.
Prin stabilirea unui sistem multilateral de tranzacționare GATT-94 urmărește să asigure producția și antreprenoriatul în jurul atmosfera de stabilitate și predictibilitate, în care țările vor putea tranzactiona unele cu altele, în condiții de concurență loială.
Aceasta nu are ca scop să examineze articol cu articol prevederile GATT-94, ia în considerare următoarele principii care stau la baza conceptului de deschis și liberalizată sistem comercial multilateral al GATT.
Principiul protecției industriei naționale prin măsuri tarifare. Se consideră necesar ca țările membre ale OMC să urmeze cursul unei politici comerciale deschise. În același timp, statele recunosc dreptul de a proteja producătorul național de concurența străină, cu condiția ca această protecție să fie efectuată exclusiv prin măsuri tarifare. Prin urmare, țărilor le este interzis să utilizeze restricții cantitative, cu excepția cazurilor specificate în mod special.
Principiul reducerii tarifelor și al "legării" acestora. Acest principiu prevede reducerea și anularea tarifelor, precum și alte bariere comerciale prin intermediul negocierilor multilaterale. În acest fel, reducerile sunt stabilite în lista concesiilor tarifare pentru fiecare țară. Tarifele tarifare stabilite în aceste liste sunt "corelate", adică țărilor membre nu li se permite să aplice o taxă mai mare la importul mărfurilor.
Principiul nediscriminării în comerț. Acest principiu este pus în aplicare în aplicarea tratamentului națiunii celei mai favorizate (MFN). MFN este unul dintre principiile cheie ale dreptului internațional în ansamblul său, care constă în acordarea de către un stat unui alt stat acelorași avantaje și avantaje care au fost deja acordate sau vor fi furnizate oricărei terțe părți. MFN se aplică taxelor vamale și oricărei taxe percepute în legătură cu operațiunile de comerț exterior, precum și tuturor normelor și formalităților asociate acestora. În plus, dispoziția privind clauza națiunii celei mai favorizate se extinde la taxele și onorariile interne și la normele și legile interne care reglementează cumpărarea și vânzarea de bunuri pe teritoriile interne ale statelor membre ale OMC. În sistemul juridic al OMC, NMS este necondiționată, iar țările membre ale OMC sunt obligate să o aplice pe deplin tuturor participanților.
Principiul tratamentului național. În conformitate cu acest principiu, țările membre sunt obligate să pună la dispoziție un regim de vânzare a mărfurilor importate pe piața națională nu mai rău decât regimul acordat unui astfel de produs de producție internă. Tratamentul național se referă la impozitele și onorariile interne, la legile naționale, la reglementările și la normele care guvernează comerțul intern. Este deosebit de detaliată utilizarea taxelor și a taxelor locale pentru scopuri comerciale și politice.