Oferim un fragment din cea mai bună lucrare în nominalizarea "Părinții" din "Dialogul"
Care este manifestarea dragostei pentru copii
Titov E.D. Kolchugino
Cinci puncte care ne dezvăluie punctul nostru de vedere cu privire la modul în care se manifestă dragostea pentru copii:
De regulă, un copil care crește într-o atmosferă de iubire părintească. este prosperă. Această iubire este mai cinstită și mai profundă, cu atât mai mult cu cât copilul depășește dificultățile dezvoltării, ajunge la maturitate mai rapid și fără dezamăgire deosebită. Evident, este sentimentul că este iubit și creează sentimente de fericire, calm și încredere în sine în copil.
Mai jos vom enumera principalele modalități de exprimare a iubirii părintești pentru un copil.
Această formă de exprimare a dragostei are o influență directă asupra formării unei relații pozitive de sine în copil, care servește drept bază pentru un comportament încrezător și independent. Majoritatea părinților acordă atenție comportamentului inacceptabil al copilului, iar comportamentul adoptiv este considerat o normă care nu necesită evaluare. Ca urmare, comunicarea cu copilul este redusă la reproșuri, amenințări și acuzații. În acest caz, se pierde contactul și capacitatea de a influența comportamentul copilului fără a recurge la folosirea forței. În orice copil, un părinte atent va găsi multe calități pentru care poate fi cu adevărat lăudat. Importanța sprijinului emoțional pentru un copil în situațiile în care încearcă să obțină un anumit rezultat sau face o greșeală este evident și dificil de supraestimat.
- 2. Comunicare verbală pozitivă: nu vă pare rău pentru cuvinte frumoase!
Copilul are nevoie din când în când să audă de la părinte că este iubit și că îl va iubi mereu, indiferent de comportamentul său sau de evenimente care vor avea loc în viața lui. Expresia clară a părinților cu sentimentele lor creează o atmosferă de sinceritate și servește ca un excelent model de comportament deschis pentru copil.
"Cuvinte plăcute - ca o fagure de miere: dulceață sufletului și vindecare pentru trup". Dacă părinții iau cu atenție fiecare cuvânt pe care-l spun, ei vor oferi un ajutor neprețuit copiilor atât în creșterea spirituală, cât și în cel al sănătății fizice. Inima unui om se bucură când aude cuvinte plăcute: laudă, aprobare, cuvinte de dragoste și simpatie. Copiii înfloreau de la o astfel de comunicare, ei cresc stima de sine, încrederea devine mai puternică. Cu toate acestea, cuvintele amabile, abandonate din când în când, nu intră în nisip, ci au un impact pozitiv permanent asupra copiilor, ele ar trebui să fie în mod deliberat și cu îndemânare în comunicarea verbală cu copilul.
- 3. Atenție necondiționată (inclusiv creativitatea comună)
Concentrarea necondiționată se numește timpul acordat părinților copilului lor. În această perioadă de reapariție și așteptată de către copil, copilul are un avantaj în ce activitate trebuie să îndeplinească această perioadă. Inițiativele sale contribuie la dezvoltarea abilităților de conducere, iar atenția părinților este aceea de a întări legăturile în interiorul familiei și de a avea un sentiment de auto-valoare. Recunoștința față de părinți pentru atenția necondiționată dată de ei crește foarte mult influența lor asupra formării personalității copilului în viitor. O importanță deosebită este creativitatea comună ca activitate care stimulează dezvoltarea resurselor adaptive ale individului.
În jocurile între părinți și copii există avantaje. Jucând cu un copil, părinții comunică cu el la nivel de copil. Jocul reușește doar atunci când adultul devine copil. Atunci când adulții, jucând cu un copil, găsesc distracție pentru ei înșiși, creează un climat de înțelegere reciprocă. Copiii sunt eliberați temporar de relațiile tradiționale cu părinții, plini de critici și cenzură. În joc, copiii și părinții sunt complet relaxați: au o pasiune comună. Copiii văd în părinți tovarăși în joc; alienarea dispare între ele, atașamentul celuilalt crește.
Dragostea pentru copii se manifestă în capacitatea noastră de a le asculta. Este important nu numai să aloce timp pentru a comunica cu copilul, ci și să manifeste interes pentru povestea lui, să răspundă în mod adecvat la acesta cu indicii, expresii faciale, gesturi.