Locuiesc într-un mic oraș din Siberia. Nu prea lucrez, lucrez ca bucătar. Dar curând și această muncă nu va fi - respinsă pentru băut. Da, băut. Și mult. Îmi place procesul de absorbție a alcoolului și intoxicație. Da, da, este în cei 20 de ani. Aici și respingeți. Nu mai e nimeni altcineva să meargă la lucru, așa că voi încerca să obțin un loc de muncă ca și curator sau portar. Ei bine, cel puțin ceva a fost, ce penny, ce fel de angajare.
Nimic nu mă interesează. Nici broderie, nici alte sapunuri, nici serii, nici comunicare-bârfe. Chiar și relația cu sexul opus pentru mine este absolut neinteresantă. Sexul este, de asemenea, de interes redus. Nu am prea mulți bani, eu petrec clar pe ce - alcool, o cameră amovibilă, să mănânc. Și talentele nu, bine, gătesc atât de mediocru, până când restaurantul bucătar din centrul Moscovei nu a crescut și nu va crește niciodată - scara nu este una, nu există dorință.
Copilărie. Cum să spun ... Nu este luminos. Părinții aproape că au băut aproape întotdeauna. Genetica aparent. Tot timpul, cumva în sine, mai ales în curte. Curtea de bovine este mai scurtă))
Înțeleg că trăiesc "nu este corect", că e rău și toate astea. Înțeleg cumva mintea, dar ... dar nu vreau și nu pot schimba nimic. Au existat chiar și gânduri despre sinucidere. Dar atunci cred că ce fel de sinucidere există, mă voi îmbăta în aproximativ 3 ani. Se spune că viața nu este zahăr pentru toată lumea, dar este necesar să trăiești. La naiba. este necesar! Am un loc de viață, eu exist. Ei spun, este necesar să se străduiască ceva. Și nu vreau, nu am aspirații. Mai precis, înainte de a fi, acum 2 ani am vrut să trăiesc bogat, să câștig bine, să cumpăr un apartament. Dura. Apoi mi-am dat seama că aș realiza toate astea (dacă aș vrea) timp de 50 de ani, iar apoi e timpul să murim.
Ce ar trebui să fac? Deși mă întreb, nu mai fac nimic, nu-mi pasă deloc, nimic interesant. Pentru psiholog nu este o opțiune, nu avem bine psihologi, dar în oraș merită banii.