"Proximitatea cu natura ne ajută să vedem necesitatea de ao proteja", a declarat șeful Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, Erik Solheim
Orașul rural din Norvegia este un loc de joacă excelent. Leagănele și toboganele reprezintă o distracție excelentă pentru copii, dar nimic nu este comparabil cu terenul deluros și cu pădurile în creștere misterios care sunt pline de aventură. Sunt un locuitor al orașului, dar am avut noroc că am avut ocazia să studiez comorile naturale ale Norvegiei.
Unele dintre amintirile mele preferate sunt legate de aceste aventuri. Îmi amintesc de entuziasmul pe care l-am prins când am întâlnit un fluviu transparent și plâns. Îmi amintesc mirosul unui copac umed după ploaie. Îmi amintesc poienile cu ierburi înalte învârte în vânt. În ciuda iernii reci, ne distram. Pădurile și munții erau acoperite cu o pătură de iarnă din zăpadă și gheață. Glittering în lumina icicles pe copaci în zilele însorite a fost o imagine magică. Apoi am avut o iubire profundă pentru natură, pe care am purtat-o toată viața mea.
În ceea ce privește viața urbană, natura este adesea folosită ca ornament. Seamă în mod deliberat și tăie iarba, iar copacii sunt plantați în vase de beton în mijlocul asfaltului. Singurul refugiu este parcurile orașelor, dar munca durează tot mai mult din timpul nostru și se pare că avem tot mai puține șanse să ne bucurăm de lumea naturală. Aceasta este o problemă pentru toți cetățenii. Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în zonele urbane, iar urbanizarea continuă să se dezvolte într-un ritm rapid. Cred că majoritatea dintre noi, cetățeni, simțim că pierdem contactul cu mediul. Dar distanța noastră de la natură arată doar importanța protejării naturii.
Este clar că este important pentru noi să păstrăm baza supraviețuirii omenirii. Dar cum putem să o protejăm dacă abia înțelegem relația? Studiul naturii ajută în acest sens, dar pentru a înțelege cu adevărat relația, trebuie să ne simțim mai aproape de ea. Starea departe de casă sau în sălbăticie ne dă sentimentul că nu suntem doar o persoană separată, ci o parte din ceva mult mai mult. Aproape toți cei care au făcut vreodată o excursie la natură au simțit-o instinctiv.
Viața se îmbunătățește după comunicarea cu planeta noastră. Conectându-ne cu natura, începem să o înțelegem și, astfel, să o ajutăm să o păstrăm. În tinerețe am avut norocul să trăiesc înconjurat de o lume minunată. Când am crescut, am descoperit o lume magică uriașă, unde există atât de mult neexplorat, atât de multă inspirație dincolo de balonul nostru urbanizat care are nevoie de protecție. Deci, să ieșim din casă și să ne bucurăm de părtășia cu natura!