Cu câțiva ani în urmă m-am întâlnit, apoi un altul, cu viitorul meu soț. Este o persoană bine pregătită, străin, a trăit în diferite țări, a văzut multe lucruri în viața lui, adică este aproape imposibil să-l surprindă.
Eram o persoană cu totul nouă în compania prietenilor soțului meu, care aveau propriile lor tradiții și fundații. Și, bineînțeles, ca un nou venit, toată lumea sa uitat la mine, poate chiar prea critică. A venit ziua de naștere a viitorului meu soț - a fost un fel de examen pentru mine, pentru că trebuia să surprind toată lumea.
Pentru fericirea mea, am locuit impreuna pentru o vreme in India, unde a fost dus prin joaca de polo pe cai. Acesta este un joc foarte vechi - esența este că două echipe de bărbați cu călăreți, cu bastoane lungi în mână, joacă fotbal, încercând să înscrie un gol (mingea este dimensiunea unei mingi de tenis). Jocul este foarte dificil, este necesar să călătorești perfect, să controlați abil calul, să îl desfășurați în mod constant în diferite direcții pentru a sări și la orice altceva pentru a încerca să lovești clubul cu o minge mică.
Pentru practicarea posesiei de stick-uri (există multe căi), efectuarea de lovituri - există un cal de lemn, pe care vă așezați și vă antrenați ca un simulator. Din exterior pare puțin amuzant - un adult stă pe un "căruță de lemn", învârtindu-și un băț, încercând să lovească mingea.
Și acum am venit cu ideea de a face o mică copie a soțului meu de antrenament. Am găsit o femeie care era sculptor și dorea să facă păpuși. Ea, de pe fotografiile soțului ei, orbise o copie mică de păpușă pe un cal de lemn. Copia apărută una în alta este similară imaginii prezente, doar la o scară mică. Când am dat acest cadou - băiatul de naștere și toți prietenii lui au fost încântați de ideea neobișnuită. Ea - păpușa încă stă în locul nostru într-un loc proeminent și oricine vede că admiră lucrarea maestrului.