Defender (avocat) în calitate de parte în procedurile penale - avocat în calitate de parte în procedurile penale

În conformitate cu partea 1 din art. 50 din Codul de procedură penală al Republicii Belarus, victima are dreptul de a avea un reprezentant. Un avocat poate acționa în calitate de reprezentant al victimei în cauză.

În cadrul procedurii penale, apărătorul este o persoană care protejează drepturile și interesele legitime ale suspectului sau acuzatului și le oferă asistență juridică (art.44 din Codul de procedură penală).

Apărătorul este autorizat să participe la procesul penal din momentul:

- emiterea unui ordin de inițiere a procedurii penale împotriva unei anumite persoane (suspect);

- detenția reală a suspectului;

- aplicarea unei măsuri preventive unui suspect;

- recunoașterea unei persoane ca suspect;

Reprezentantul victimei poate fi admis în procedură de către organul care conduce procedura penală din momentul emiterii deciziei (hotărârii) privind recunoașterea cetățeanului ca victimă la cererea acestuia din urmă. O cerere de participare a unui avocat în calitate de reprezentant poate fi declarată de victimă în orice caz penal în orice etapă a procedurii penale înainte de începerea dezbaterii judiciare.

În calitate de avocați în procesul penal, avocații care sunt cetățeni ai Republicii Belarus sau cetățeni ai altor state participă în conformitate cu tratatele internaționale ale Republicii Belarus.

Refuzul organului de urmărire penală de a admite un avocat în calitate de reprezentant poate fi atacat în fața procurorului, care supraveghează executarea legii în cursul anchetei preliminare.

Participarea în cazul reprezentantului legal al victimei nu exclude participarea simultană în cazul unui avocat în calitate de reprezentant. O victimă poate avea mai mulți reprezentanți.

Apărătorul, în confirmarea competențelor sale, înaintează organismului care efectuează procedura penală un document care confirmă apartenența sa la profesia de avocat și un mandat de conducere a cauzei.

O persoană recunoscută ca reprezentant își explică drepturile și îndatoririle sale în procesul prevăzut la art. 59 CCP.

Victimele, în cele mai multe cazuri, se adresează personal unui avocat care are o cerere de reprezentare în cadrul procedurilor penale. În cazul în care orice altă persoană se adresează unui avocat, avocatul poate decide reprezentarea victimei numai cu acordul victimei. Reprezentantul legal are, de asemenea, dreptul de a invita un reprezentant pentru minorul sau victima incapacitată pe care o reprezintă.

Un avocat are dreptul să accepte o instrucțiune de a conduce o cauză penală în interesul victimei în prezența unui acord. Șeful consilierii juridice, președintele și președintele președinției regionale a asociației barourilor din orașul Minsk pot să scutească victima plății pentru asistență juridică.

După acceptarea de către comisia pentru desfășurarea activității de afaceri a interesului victimei, avocatului i se comunică imediat organul care conduce procesul penal sub orice formă. Un document care confirmă competențele avocatului ca reprezentant al victimei este mandatul de consiliere juridică. La participarea reprezentantului victimei, organul care conduce procesul penal emite o hotărâre (hotărâre).

Reprezentând interesele victimei, avocatul coordonează cu el poziția asupra cauzei, natura petițiilor. Pentru a proteja interesele legitime ale victimei, avocatul poate folosi numai metodele și metodele stabilite de lege, care determină gama drepturilor sale fundamentale.

În art. 45 PCC a stabilit cazuri de participare obligatorie a unui avocat:

- suspectul, acuzatul;

- suspecți, acuzați sunt minori;

- suspectul, inculpații nu cunosc limba în care se desfășoară procesul sau sunt analfabeți;

- suspectul, acuzat în virtutea unor handicapuri fizice sau psihice nu își poate exercita în mod independent dreptul la protecție;

- o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave;

- între interesele suspecților, acuzatului, există contradicții, dacă cel puțin unul are un apărător.

1) cunoașteți esența acuzației;

2) să participe la acțiunile de investigație sau alte proceduri desfășurate de organul de urmărire penală la cererea sau petiția sa a participantului la procesul penal care ia fost înaintat sau cu participarea sa;

3) dați explicații;

4) prezintă dovezi;

5) provocări și petiții de stat:

6) să utilizeze limba maternă sau serviciile unui interpret;

7) să se opună acțiunilor organului de urmărire penală și să solicite ca obiecțiile sale să fie incluse în procesul-verbal al investigației sau al altor acțiuni procedurale desfășurate cu participarea sa;

8) participă la examinarea de către instanță a plângerilor privind detenția, reținerea, arestul la domiciliu al unui suspect sau învinuit și recurs împotriva unei hotărâri judecătorești;

9) să se familiarizeze cu protocoalele de investigare și alte acțiuni procedurale în care a participat victima sau victima și să facă observații cu privire la corectitudinea și caracterul complet al înregistrărilor din protocoale; cu participarea la acțiuni de cercetare sau de altă natură, precum și în ședința de judecată, să solicite înregistrarea acțiunii specificate sau a ședinței de judecată cu privire la circumstanțele care, în opinia sa, ar trebui remarcate; să se familiarizeze cu procesul-verbal al ședinței și să-i aducă observații;

10) de la data primirii notificării de încheiere a anchetei preliminare, să se familiarizeze cu dosarul penal și să scrie informații în orice sumă și, cu permisiunea investigatorului, cercetătorul să copieze materialele cauzei penale:

11) să participe la sesizarea instanței de primă instanță, inclusiv la cercetarea probelor, precum și la sesiunile instanțelor de recurs și a instanțelor de supraveghere și în procedurile penale privind circumstanțele nou descoperite;

12) să acționeze în locul victimei pe care o reprezintă în dezbaterea judiciară cu un discurs și cu un semn;

13) să depună plângeri privind acțiunile și deciziile organului care conduce procedura penală, inclusiv să atace verdictul sau altă hotărâre definitivă a instanței;

14) să retragă plângerea depusă de acesta cu acordul victimei;

15) să prezinte, în partea referitoare la interesele victimei, o obiecție împotriva protestelor procurorului, a procurorului și a plângerilor celorlalți participanți la procedurile penale;

16) să emită avize în ședință cu privire la propunerile și propunerile altor participanți la procesul penal, precum și la problemele soluționate de instanță;

17) să se opună acțiunilor celeilalte părți sau președinției;

18) cu consimțământul victimei, să-i invite un alt avocat și să transfere reprezentanța;

19) să primească despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de acțiunile ilegale ale organismului care conduce procedura penală, precum și rambursarea cheltuielilor suportate în procedurile penale.

În conformitate cu partea 6 din art. 287 din Codul de procedură penală al Republicii Belarus, avocatul-reprezentant are dreptul de a efectua înregistrări scrise și video în ședință publică fără a coordona utilizarea dictafonului cu președintele în cauză.

Reprezentantul victimei, în cazurile în care acest lucru este stipulat în mod specific în procuratura emisă acestuia, are dreptul, în numele directorului său, de a se împăca cu acuzatul în privința urmăririi penale.

Avocatul nu poate acționa în mod contrar voinței clar exprimate a victimei.

Activitatea unui avocat în calitate de reprezentant al victimei poate fi reziliată în orice stadiu al procedurii penale, la cererea victimei sau a reprezentantului său legal, pe baza hotărârii (determinării) organului care conduce procesul penal.

Avocatul, ca persoană care exercită o reprezentare profesională și protejează interesele victimei, nu are dreptul, fără un motiv întemeiat, să refuze de la obligația asumată să protejeze interesele victimei.

După ce a acceptat comisia pentru desfășurarea cauzei, avocatul în etapa de investigație preliminară în timpul conversației inițiale cu victima este obligat să afle:

- ce copii ale deciziilor care afectează drepturile și interesele victimei sunt primite de acesta de la organul care conduce procesul penal;

- ce acțiuni de investigare au fost efectuate cu participarea victimei;

- dacă există motive de îndepărtare a investigatorului, a investigatorului, a altor participanți la procedurile penale:

- dacă este oportun să se ia măsuri pentru a asigura siguranța victimei, a membrilor familiei sale, a rudelor apropiate;

- ce prejudiciu material și moral este cauzat victimei infracțiunii.

Avocatul explică drepturile și obligațiile procedurale acordate victimei. Avocatul participă la acțiuni de investigație și alte acțiuni procedurale desfășurate la cererea victimei, la cererea avocatului, cu participarea victimei. Un avocat este obligat să explice victimei drepturile sale în toate acțiunile de investigație efectuate cu participarea sa, precum și să sublinieze obiectivele și obiectivele acțiunii de investigație care se desfășoară.

Participând la interogatoriu, avocatul nu ar trebui să pună întrebări principale sau irelevante, să pună întrebări care să rănească onoarea victimelor, a martorilor și a altor persoane implicate în proces.

În conversațiile cu clienții, precum și în documentele legale, un avocat nu ar trebui să permită declarații fără tact despre alți avocați.

Avocatul se bucură de toate drepturile reprezentate, cu excepția dreptului de a depune mărturie.

Un avocat, după ce a fost recunoscut ca reprezentant, ar trebui să depună o cerere de familiarizare cu protocoalele de investigare și alte acțiuni procedurale în care victima a participat fără acest avocat. O atenție deosebită în studiul acestor materiale este necesară pentru a acorda atenție respectării normelor legislației procesuale penale în desfășurarea acestor acțiuni de investigație.

- să se prezinte la solicitarea organului care conduce procesul penal pentru a oferi asistență juridică suspectului, inculpatului;

- să respecte ordinele legale ale organului care conduce procedura penală;

- să nu dezvăluie informații despre care i s-au făcut cunoscute în legătură cu acordarea asistenței juridice, precum și date privind investigația preliminară și procesul închis. Pentru divulgarea lor, el este responsabil, în conformitate cu art. 407 din Codul penal, dacă acesta a fost avertizat în acest sens de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată.

Avocatul este obligat să informeze anchetatorul sau anchetatorul cu privire la încălcările procedurale care le-au încălcat, încălcând drepturile victimei și solicitând eliminarea lor.

Avocatul este obligat să explice victimei procedurii de investigare, de luare a deciziilor de către persoanele care desfășoară proceduri penale, statutul juridic al subiecților de procedură penală.

Un avocat este un activist profesionist în domeniul drepturilor omului care nu justifică o infracțiune și un criminal, dar își protejează drepturile.

Avocatul trebuie să refuze să continue să lucreze cu clientul, cu condiția ca:

- clientul manifestă o lipsă clară de a continua cooperarea cu acest avocat;

- dacă clientul îi instruiește pe avocat să facă ceva care nu corespunde îndatoririlor profesionale ale avocatului în fața instanței;

- dacă clientul se face vinovat de un comportament inacceptabil în acest proces și avocatul nu este în măsură să influențeze comportamentul acestuia;

- dacă este clar că continuarea activității avocatului în cazul respectiv va intra în conflict cu prevederile PCC;

- dacă se dovedește că avocatul nu este capabil să rezolve problema clientului.

După consultarea unui avocat, suspectul are dreptul, atât pentru a depune mărturie, cât și pentru a refuza să depună mărturie. În cazul în care el a depus o propunere pentru admiterea unui avocat ca apărător al cauzei, este de până la primul interogatoriu are dreptul de a comunica liber cu sfaturi în privat și confidențial, fără a limita numărul și durata convorbirilor.

Astfel, una dintre provocările cele mai urgente ale timpului nostru este de a ridica profesionalismul avocatilor, cu toate acestea, ca și alți avocați, în special în legătură cu punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală a principiului constituțional al egalității părților în instanța de judecată. În acest sens, apare necesitatea creșterii concurenței între avocați, deoarece concurența este concurența pentru calitate, o examinare mai detaliată și mai amănunțită a cauzelor penale în instanță și, prin urmare, o condamnare mai obiectivă.

Dacă observați o eroare în text, selectați cuvântul și apăsați Shift + Enter

Articole similare