Stil de afaceri (oficiale-documentar, de zi cu zi-de afaceri). Implementează funcția mesajului. Se caracterizează printr-un stoc special de vocabular și frazeologia (oficial, de birou) folosesc cuvinte de valoare literalmente nominativ, utilizarea pe scară largă a clișeelor și timbre, numele de nomenclatură, abrevieri, alianțe complexe denominativă prepoziții, structuri cu substantive verbale, propoziții nominative listare, limitată utilizarea mai multor tipuri de fraze-un compus, propoziții incomplete, Exemple tind să se răspândească la extins sintaxa, e-mail absența completă a facilităților expresive de vorbire, gradul slab de individualizare a stilului.
Printre stilurile de carte ale limbajului, stilul oficial de afaceri se remarcă prin stabilitatea și apropierea sa relativă. De-a lungul timpului, ea se confruntă în mod natural cu unele schimbări, însă principalele sale trăsături, genurile stabilite istoric, vocabularul specific, frazeologia, construcțiile sintactice dau un caracter în general stabil.
Stilul oficial și de afaceri este stilul documentar, stilul tratatelor internaționale, actele de stat, legile legale, regulamentele, charterul, instrucțiunile, corespondența oficială, documentele de afaceri etc.
Heterogeneitatea subiectului și varietatea de genuri ne permit să distingem în acest stil două varietăți:
stilul oficial-documentar și stilul de afaceri de zi cu zi (pot fi numite sub-stiluri). La rândul său, în primul, se poate distinge o varietate de stil de acte normative legate de activitățile organelor de stat și o varietate de stil de acte diplomatice legate de relațiile internaționale. În stilul cotidian, corespondența dintre instituții și organizații, pe de o parte, și documentele de afaceri private, pe de altă parte, diferă în ceea ce privește conținutul, genurile și natura instrumentelor lingvistice utilizate.
Stilul este științific. Implementează funcția mesajului. Caracterizat prin utilizarea extensivă a terminologiei și a vocabularului abstract, utilizarea predominantă a cuvintelor în valorile lor directe, specifice, prezența unei anumite tendințe frazeologie a construcțiilor sintactice complexe, extinse și o comunicare optimizată între diferite părți de vorbire, o construcție clară a punctelor, și un lanț de paragrafe, folosind cuvintele introductive, arătând spre relația dintre părți ale propunerii și evaluarea credibilității care conține mesaje utilizează structuri generalizatoare nume generic înainte de enumerare, utilizarea slabă a propozițiilor impersonale și eliptice.
Următoarele sub-straturi ale stilului științific se disting:
Stil de conversație (colocviu, de zi cu zi, de zi cu zi). Realizează funcția de comunicare. Caracterizat de operare condiții speciale (contextul situației, iminența comunicării vorbire, lipsa materialului limbii de selecție preliminară) folosind vneleksicheskih mijloace (intonatia - Expresie și stres emfatică, pauze, rata de vorbire, ritm, etc ...), utilizarea factorilor extra-lingvistice (expresii faciale, gesturi reacția interlocutorului), utilizarea pe scară largă a Lexicon-obihodno de uz casnic și frazeologia, vocabular emoțional și expresiv, particule, interjecții, biți diferite de cuvinte de intrare, caracteristici de sintaxă (eliptică RP G și fraze incomplete ale diferitelor tipuri de vorbire-tratament, cuvânt, SRL, intercalar decalaj construiește fraze, repetarea cuvintelor, slăbirea și ruperea matriței de raportul sintactic dintre părțile de vorbire, structura de conectare, predominanța dialogului, și așa mai departe. D.). Stilul de conversație este opus stilului de carte, în general. El este caracterizat în primul rând de funcția de comunicare, formează un sistem având caracteristicile la toate straturile structurii lingvistice: fonetică (mai precis, în pronunția, stresul, intonație), vocabular, frazeologie, formarea cuvintelor, morfologie, sintaxă. Termenul "stil conversațional" este înțeles în două moduri. Pe de o parte, este folosit pentru a indica gradul de limbă literară și este inclusă în gama: High (carte) stil - media (neutru) stil - redus (colocvial) stil. Această subdiviziune este convenabil pentru a descrie vocabularul și aplicat ca așternut adecvat în dicționare (cuvinte sunt în stil simplu, fără așternut). Pe de altă parte, același termen desemnează una dintre soiurile funcționale ale limbajului literar. Pentru a evita neplăcerile asociate cu termen cu două valori, în al doilea sens lingviștii adesea folosește termenul „Vorbind“