România
Legea federală
Pe Magistratilor din România
1. Magistrații din România (în continuare - judecători de pace) sunt judecătorii de competența generală a regiunilor din România și parte a unui sistem judiciar unificat în România. Puterile, procedurile de judecători de pace și ordinea creării judecătorilor de pace se stabilesc de Constituția română, Legea Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar al România“, alte legi constituționale federale, Legea federală prezent și procedura de numire (alegere) și activități ale justiției păcii stabilite prin legile entităților România .
3. Intrat în vigoare a judecătorilor de pace, precum și ordinele lor legale, cerințe, instrucțiuni, provocări și alte recursuri sunt obligatorii pentru toate, fără excepție, organele federale ale puterii de stat, organele puterii de stat de subiecți din România, autorități locale, asociații obștești, funcționari, alte persoane fizice și juridice și sunt supuse executării stricte pe întreg teritoriul România.
2. Magistratul aude cazuri pe probe descoperite recent în ceea ce privește deciziile luate de aceasta în primă instanță și a intrat în vigoare.
3. Lumea singur judecător audiază cauze atribuite competenței sale prin Legea federală prezent.
1. Magistrații își desfășoară activitatea în cadrul districtelor judiciare.
2. Numărul total de magistrați și numărul de districte judiciare supuse romane definite prin lege federală pentru inițiativa legislativă a subiectului respectiv România a fost de acord cu Curtea Supremă de România, sau la inițiativa Curții Supreme de România a fost de acord cu subiectul corespunzător din România.
3. Curtea parcele și judecători de pace sunt create și eliminate de legile din regiunile României.
4. Site-uri judiciare create pe baza populației de la un site de la 15 la 30 de mii de persoane. În unitățile administrativ-teritoriale cu o populație mai mică de 15.000 de oameni, creând un singur sector judiciar.
5. Site-ul de încercare sau poziția magistratului nu poate fi eliminate, în cazul în care se face referire la competența magistratului nu a fost cazul, în același timp, transferat la jurisdicția altui judecător sau a unei instanțe.
1. judecătorul de pace poate fi un cetățean român care a atins vârsta de 25 de ani, care are studii juridice superioare, experiență în profesia de avocat timp de cel puțin cinci ani, fără a face deteriora acțiunile sale, care au trecut un examen de calificare și de a obține recomandări de calificare bord judecătorilor subiectului corespunzătoare din România. Prin trecerea unui examen de calificare și prezentarea recomandărilor la subiect Colegiului de calificare relevantă a judecătorilor din România sunt scutite, având experiență în biroul unui judecător al Tribunalului Federal pentru cel puțin cinci ani.
2. Magistratul nu are dreptul să fie un adjunct al organelor reprezentative ale autorității de stat sau de autoritățile locale să aparțină partide și mișcări politice, se angajeze în activitatea de întreprinzător, precum și să combine munca în justețea pozițiilor de pace cu alte lucrări plătite, cu excepția științifice, educative, literare și alte creatoare activitate.
Judecătorii de pace sunt numiți (ales) în poziția de legislativ (reprezentant) organ al puterii de stat a subiectului sau România este ales în funcția de populația din districtul judiciar corespunzător, în conformitate cu legea subiectului România.
1. Magistratul numit (numiți ales) în poziția pentru o perioadă stabilită de legea subiectului corespunzătoare din România, dar nu mai mult de cinci ani. După această perioadă, persoana care deține funcția de magistrat are dreptul de a fi din nou un candidat pentru numire (alegere) pentru poziția.
2. Competențele unui magistrat poate fi suspendată printr-o decizie a Colegiului de calificare a Judecătorilor din România supuse, în cazuri și pentru ca România a stabilit Legea „Cu privire la statutul judecătorilor din România.“
3. La încetarea sau suspendarea atribuțiilor magistratului, precum și în cazul absenței temporare a magistratului (boală, concediu sau din alte motive justificate) îndeplinirea atribuțiilor sale conferite instanței magistrat de o altă secțiune a aceluiași district judiciar, decizia președintelui instanței de circumscripție respectiv. În cazul în care, în acest cartier judiciar a stabilit un post de judecător, atunci încetarea sau suspendarea a puterilor magistrat, precum și în cazul absenței temporare a magistratului (boală, concediu sau din alte motive justificate) îndeplinirea deciziei atribuțiilor sale președintelui instanței superioare, sau adjunctul acestuia este atribuit lumii judecător, care operează în zona imediată a instanței.
1. Dispozitiv Magistratul prevede munca sa. Structura și personalul aparatului magistrat instalat în modul prevăzut de legea subiectului România.
2. Angajații aparatului de magistrat sunt funcționari ai subiectului corespunzătoare din România.
2. Salariul unui magistrat este stabilit la 60 la sută din salariul președintelui Curții Supreme de România. Salariul de bază al unui judecător al lumii, care operează în orașele de importanță federale, stabilit la 64 la sută din salariul președintelui Curții Supreme de România.
1. În sala de judecată magistrații plasat drapelul național al România și Stema de Stat a imaginii România, dar, de asemenea, poate fi instalat de pavilion și plasat imaginea emblema a subiectului corespunzătoare din România.
2. Atunci când administrarea justiției, magistrat stă pe manta și (sau) are un alt semn distinctiv al biroului său, cu condiția de legea subiectului corespunzătoare din România.
2. Pentru a stabili că, înainte de numirea (alegerea) la postul de cazuri, judecătorii magistrat referitoare la competența magistraților sunt judecate în fața judecătoriilor.