pe cursul „Bazele Sociologie și Științe Politice“
(Spec. 22,03, corespondență)
Cultura - una dintre cele două cuvinte trei cele mai complicate folosite în utilizarea noastră practică și științifică. Acest lucru se explică parțial prin faptul că are o istorie complexă și confuză de limbă, și în parte faptului că se aplică conceptele cele mai dificile în diferite discipline științifice, precum și în diverse sisteme de gândire.
Despre modul în care formează și se dezvoltă diferite semnificații ale culturii cuvânt, a spus lingvist Williams. Apariția cuvântului în diferite limbi europene, precedat imediat cuvântul latin Cultura, vine de la Colere. Recent, a existat o mulțime de semnificații: populează, cultiva, proteja, cult, Revere. Unele dintre ele în cele din urmă a format un punct de vedere independent, deși valorile se suprapun parțial. Deci, valoarea de a locui prin Colonus latină transformat într-o colonie și să citească, să se închine prin intermediul cultului latin - un cult. În limba engleză, cultura cuvântul inițial a făcut sens pentru a dezvolta, cultiva, deși cu un dram de serviciu, reverența, iar englezii medievală este uneori drept a fost folosit ca un serviciu.
În toate cazurile, utilizarea timpurie a culturii cuvânt înseamnă procesul de cultivare a în creștere nimic, animale și plante.
Acest lucru a condus la semnificații suplimentare ale cuvântului, cum ar fi limba engleză. Coulter - actiune, derivat din Culter latin, indicând aceeași armă. Evoluția în continuare este în mod evident legat de transferul de idei cu privire la cultivare, cultivarea proceselor naturale ale dezvoltării umane, cu metodele agricole, ferma pentru o lungă perioadă de timp este salvat. Deci, Frensis Bekon a vorbit despre „cultura si fertilizarea minților.“
Două puncte trebuie notat separat. În primul rând metafora devin mai familiare, până la urmă, termeni cum ar fi cultura mentală, încă nu a început să fie percepută în mod direct și indirect, și nu într-un sens figurativ; Al doilea rând, tnosyascheesya cultura cuvânt procesele private, sunt tot mai folosite în caracterizarea proceselor de dezvoltare și îmbunătățire
în general, ceea ce a însemnat universalizare a termenului. La acest rândul său, de la începutul XVII-a XIX și a început istoria modernă diversă și complicată a culturii cuvântul.
În jurul aceleași procese (deși cu o anumită întârziere) observate în limba română. Cultura cuvânt este mai întâi înregistrată într-un dicționar de buzunar de cuvinte străine, dar aplicație specială nu a avut, și nu a îndeplinit nici conducătorul mintea. Dar, în 60 de ani este justificată de drept în dicționar al limbii române, iar în anii '80 a devenit larg răspândită. Potrivit Dal, cultura - este un tratament și îngrijire, cultivare, educație, mentală și morală.
În mod similar, civilizația termenul pătruns în România, împreună cu cărți transferabile corespunzătoare. În secolul XX, în Rusia civilizația cuvântul a fost înțeleasă starea generală a societății, sau chiar nivelul de educație sau de persoane particulare, sălbăticia opozabil sau barbarie.
Să încercăm să însumeze dezvoltarea lingvistică a culturii vorbirii în limbi moderne:
1) desemnarea abstractă a procesului general al dezvoltării intelectuale, spirituale și estetice;
2) identificarea statului unei societăți bazate pe lege și ordine, morala moliciune, etc. În acest sens, cultura cuvântul coincide cu una dintre semnificațiile civilizației;
3) o referință abstractă la modul particular de a fi sau a stilului de viață caracteristică a ceea ce că societatea, orice grup de oameni, o anumită perioadă istorică;
4) formează un simbol abstract și produsele activității intelectuale și mai ales artistice: muzica, literatura, pictura, teatru, cinema și. (Asta este, tot ce Ministerul Culturii); poate că acesta este sensul culturii cuvânt este cel mai frecvent în rândul publicului local.
Enumerate, cultura valori cuvinte legate parțial originea, parțial, în sensul.
antropologi americani dau o definiție a culturii:
Cultura în sensul cel mai larg al cuvântului - aceasta este cauza a ceea ce ai devenit un străin, atunci când plecați de acasă. Cultura include toate credințele și așteptările, care sunt exprimate și prezintă oameni ... Când ești în grup, printre oameni care împărtășesc o cultură comună, nu trebuie să se gândească și de a proiecta cuvintele și faptele lor, pentru voi toți - și tu, și ei - a se vedea lumea sunt în esență aceleași, știi ce să se aștepte de la alții. Dar stau într-o societate ciudată, veți avea dificultăți, neputință și dezorientare, care poate fi numită șoc cultural. Esența șoc cultural - conflictul de norme și atitudini culturale vechi și noi, vechi intrinsecă individului ca reprezentant al societății în care a sosit. De fapt - este un conflict de două culturi la nivelul conștiinței individuale.
Potrivit lui Boca, există cinci moduri de a rezolva acest conflict:
Primul poate fi numit ghetoizare. Exemplu: practic fiecare oraș important în zone mai mult sau mai puțin izolate sau închise populate de alte culturi. Se Chinatowns Chinatowns și întreg, blocuri sau zone în care oamenii se stabilească din alte țări din Commonwealth și diferite, de obicei, de aceeași naționalitate sau credință.
A doua metodă de asimilare, de fapt, opusul ghetoizare. În cazul de asimilare a individului, dimpotrivă, își abandonează complet cultura lui și se străduiește să internalizeze pe deplin viața culturală fundalul necesară a culturii străine. Dar nu este întotdeauna posibil. Motivul pentru această rezistență la mediul cultural din care intenționează să fie. O astfel de rezistență, de exemplu, se găsește în Franța, Germania, imigranți din Rusia și din țările Commonwealth-ului. Chiar și cu stăpânirea deplină a unei realizare limbi străine de un nivel acceptabil, mediul nu le acceptă ca atare, ele sunt în mod constant împins în mediu, care poate fi numit ghetou invizibil - ca urmare membri ai tribului forțat după locul de muncă doar pentru a comunica unele cu altele.
A treia cale de a rezolva conflictele culturale - între, care constă în schimbul cultural și interacțiune. În general, rezultatele acestei cooperări nu sunt întotdeauna evidente la momentul realizării sale. Ei devin vizibile și greu pentru o perioadă considerabilă de timp.
În al patrulea rând - asimilare parțială, atunci când o persoană donează cultura lor în favoarea mediului cultural în parte, adică, într-o oarecare una dintre sferele vieții, cum ar fi munca este ghidat de normele și cerințele mediului cultural și în familie, în timpul tău liber, în sfera religioasă - normele culturii lor .
Și, în sfârșit, a cincea - colonizare. Se determină mecanismul de colonizare, în forma sa cea mai generală este foarte simplu. Colonizarea poate vorbi atunci când reprezentanții unei culturi străine, a sosit în țară, să impună în mod activ propriile lor valori, norme și comportamente.
A) cunoștințe, idei, opinii, credințe și altele generaliza experiența umană .;
B) valori, norme, scopuri și idealuri;
B) tradiții, obiceiuri, ritualuri.
1) cum obscherazdelyaemaya sistem de valori, norme, simboluri și valori;
2) ca bază de socializare a individului, adică, ca obiect al unei persoane învățate în cursul vieții sale;
3) ca ceva ce oamenii au trecut din generație în generație.
Acea parte a culturii materiale și spirituale, care a fost creat de generațiile trecute, transmise generațiilor următoare, acceptate și asimilate de către acestea, este un patrimoniu cultural. Nu toate cultura acționează ca un singur cu patrimoniu cultural, ci numai acea parte care este recunoscută ca fiind generații interesante și utile prezente și folosite de către aceștia. Deci, nu toate moda din ultimele decenii și secole, care se reflectă, de exemplu, în muzee sunt incluse în patrimoniul, ci numai cele care sunt folosite în mod modern.
3. Flier AY OHE. 998, №6, p. 138 "culturii de masă"
rezultatele lor, dar, de asemenea, faptul că creează un tip special de spirit. Puterea formează o „minte poruncitor,“ dragoste - „mintea iubitoare“ știință - „știind minte“ La intersecția vieții și contemplare se dezvoltă cultura ca o realitate care poate fi numit virtuale, deoarece este întotdeauna doar pentru a deveni, și să nu fie niciodată ceea ce vrea și ar putea deveni. Și chiar și cu atât mai mult este virtuală.