Activitatea de export din România: direcțiile de bază și strategia de dezvoltare
Planul de acțiune ( „foaie de parcurs“) „Sprijinirea accesului la piețele țărilor străine și sprijin pentru export“ (în continuare - „foaia de parcurs“) este destinat să asigure dezvoltarea cu succes a interne exporturilor non-petrol pe piețele statelor străine, ceea ce va contribui la diversificarea exporturilor, o creștere în contribuția sa la modernizarea a economiei noastre, oferind o creștere economică durabilă.
Punerea în aplicare a „foii de parcurs“ va contribui la dezvoltarea unui strat mare de exportatori competitive, active, inclusiv din rândul întreprinderilor mici și mijlocii care au un impact pozitiv asupra stării concurenței și a climatului de afaceri în stat.
Ca urmare a „foaia de parcurs“, care stimulează exporturile vor forma mediul instituțional care asigură condiții de activitate competitive ale companiilor românești pe piața mondială, care prevede:
# 45; eliminarea barierelor vamale, administrative și fiscale la dezvoltarea exporturilor;
# 45; creșterea gamei și disponibilitatea serviciilor financiare pentru exportatori;
# 45; dezvoltarea unor elemente cheie ale infrastructurii de sprijin la export, care furnizează servicii financiare, organizatorice, de marketing și informare pentru exportatori;
# 45; intensificarea politicii comerciale, activități de promovare pentru promovarea și consolidarea exporturilor românești pe piețele externe;
# 45; să consolideze coordonarea și cooperarea între toate părțile interesate în dezvoltarea exportului (organisme autorizate federale executive, instituții de dezvoltare, entități din România, misiuni comerciale din România în țări străine).
Obiectivele „foii de parcurs“ sunt:
# 45; reducerea permiselor de export cu privire la condițiile de bunuri non-primare și o scădere a numărului de autorizații;
# 45; creșterea numărului de companii exportatoare, în primul rând în detrimentul întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt incepatori exportatori;
# 45; creșterea exporturilor non-materiilor prime, în primul rând furnizează produse inovative pentru piețele tradiționale și noi;
# 45; bare de instrumente de extindere și măsuri de sprijin la export;
# 45; creșterea disponibilității măsurilor de sprijin de export și o creștere a numărului de organizații care le primesc.
Odată cu dezvoltarea liniilor directoare în România ar trebui să formeze o implementare integrată, sistem complet de politici și prioritățile statului în domeniul exportului.
Principalele direcții trebuie să asigure formarea unei implementări eficiente și practică a modelului de resurse-inovare de specializare a exportului România.
Liniile directoare de punere în aplicare va contribui la creșterea exporturilor de materii prime produse de adâncime de prelucrare, materiale avansate și produse finite de îmbunătățire a calității; dezvoltarea exporturilor de vedere tehnic și tehnologic complex de produse, și, în plus, creșterea exporturilor de înaltă tehnologie și servicii intelectuale, în primul rând de inginerie, tehnic, calculator, educație. Propuse în liniile directoare pentru un set de măsuri destinate să realizeze dezvoltarea rapidă a exporturilor non-petroliere din România.
Punerea în aplicare a activităților din liniile directoare va oferi, de asemenea, o oportunitate de a crește eficiența sistemului actual de susținere a exporturilor statului român la nivelul celor mai bune practici mondiale.
organ executiv federal responsabil pentru dezvoltarea principalelor direcții de dezvoltare a exporturilor pentru perioada de până în anul 2030 este Ministerul Dezvoltării Economice din România.
Până în prezent, volumul total al problemelor în domeniul exportului ca urmare a epuizării posibilitatea unei creșteri în continuare a volumelor fizice ale livrărilor de gama produselor tradiționale de export, cu competitivitate limitată a multor industrii de producție și lipsa unor politici de stimulare eficiente a țării în domeniul exportului a atins un nivel critic, care trebuie să fie abordată în cadrul liniilor directoare.
În prezent, exportul este direcționat în jurul valorii de:
• 90% produs în îngrășăminte România și nichel,
• mai mult de 70% din aluminiu și hârtie de ziar,
• ulei de mai mult de 50%, placaj și cărbune,
• 45% din petrol și oțel (sub formă de produse semifinite și laminate)
• 30% gaze naturale.
Astăzi, activitatea de export este considerat ca fiind unul dintre principalii factori de creștere a stabilității și dinamismul creșterii economice. În mai mult de 100 de țări ale lumii, sunt formate și funcționează publice speciale, instituții semi-publice și non-guvernamentale autorizate să ofere sprijin financiar și non-financiare pentru exportatori. Având în vedere faptul că în practica internațională, de regulă, a observat o corelație semnificativă pentru a atrage investiții străine directe și dezvoltarea de export a țării gazdă, marea majoritate a care operează în actualele organizații de promovare a comerțului național combină funcțiile de sprijin la export și pentru a atrage investiții străine directe.
Orientări competitive pentru România sugerează, în plus față de o economie competitivă și în concordanță cu tendința de conținut la nivel mondial a cererii de produse, utilizarea celor mai bune practici internaționale în domeniul organizării și funcționării sistemelor de sprijin la export. În acest scop, asumat de a dezvolta combinația dorită de software și abordări și design; prioritizarea obiectivelor la toate nivelurile de guvernare, cu crearea unor mecanisme de coordonare, monitorizare și control; crearea de servicii publice moderne pentru exportatori în modul de livrare a serviciilor publice cu utilizarea principiului „ghișeului unic“.
competitivitatea internațională a economiei românești este asigurată în principal format din baza de materii prime minerale și, costul relativ scăzut al resurselor, potențialul științific și tehnologic și a calității sistemului de învățământ. superioritatea concurențială semnificativă a România este, de asemenea, considerată o piață internă încăpător. Evaluări competitivitatea internațională și calitatea mediului de afaceri din ultimii ani confirmă îmbunătățirea unei singure poziții românești, dar în mișcare înainte să împiedice productivitatea scăzută continuă, barierele administrative ridicate și corupției, dezvoltarea insuficientă a pieței financiare și o serie de alți factori.
Având în vedere starea actuală și de așteptat dinamica stării factorilor de competitivitate, volumul exporturilor realizate și pozițiile de pe piețele externe majore și mai promițătoare în ceea ce privește extinderea sectoarelor de afaceri internaționale (ramuri) ale economiei românești sunt:
• Energie (peste 62% din export, 34,5% la export brut) în care România acționează ferm ca fiind unul dintre stocurile din lume, producția și exportul de toate tipurile de combustibil mineral (petrol, gaze, cărbune), precum și produsele sale de prelucrare (cocs de petrol, energie electrica);
• Complex de fier (7,5% din totalul exporturilor, peste 12% din export brut), în care avantajele competitive asociate cu înaltă securitate a materiilor prime (nichel, minerit plumb), cu valoare scăzută sau moderată energie (producția de aluminiu), prezența unor tehnologii unice (producție titan), o combinație a acestora și a altor factori (de fier și oțel, producția de cupru);
• complexe agroindustriale (4,5% total exporturi export brut 8%), din care potențialul este legat de cea mai mare măsură cu creșterea producției agricole primare datorate diferitelor zone climatice de disponibilitate a apei de mare, în general, în stare proaspătă, suprafețe mari și multe terenuri agricole rezerva, intensitatea curentului redus al activităților agricole, precum și cu posibilitatea de producție competitivă a tuturor tipurilor de îngrășăminte minerale datorită o sursă bogată de materii prime;
• Sectorul transporturilor (3,5% din totalul exporturilor, 6,5% din exporturile non-petrol), din cauza dimensiunii și situația geografică a România este un element important al coridoarelor de transport internaționale, în special euro-asiatic, un mare potențial care au implementat până în prezent numai într-o mică măsură. În plus, competitivă și ales tehnologia românească în acest domeniu (de exemplu, spațiu, transport aerian de mărfuri voluminoase icebreaking înot, etc.);
• producerea și prelucrarea metalelor și pietre prețioase (mai mult de 2,5% din totalul exporturilor, 3,5% din exporturile nepetroliere), datorită prezenței unor rezerve mari și producția de aur, argint, metale din grupa platinei și diamante, precum tradițiile bijuterii;
• apărare-industriale complexe (2,5% din totalul exporturilor, 4,5% din exporturile non-petrol), în cazul în care România este unul dintre liderii recunoscuți ai pieței, ferm în locul al doilea în lume pentru exporturile de arme;
• petrol și chimia de gaz (peste 2% din exportul brut 4% total export), care se bazează pe producția competitivă de petrol și gaze din lume, cea mai mare (în mod colectiv - 1), prețurile la energie moderate și costuri de mediu scăzute;
• Sectorul turismului (2% din totalul exporturilor, 4% din exporturile non-petrol), în funcție de varietatea de condiții climatice, arii protejate, monumente culturale și istorice din România (turism personal) și ponderea românească semnificativă și în creștere în economia mondială și comerțul (turismul de afaceri );
• ingineria transporturilor, inclusiv producția de componente (1,5% din total exporturi, aproximativ 3% din exporturile nepetroliere), care este una dintre cele mai mari piețe de mărfuri cu efect multiplicator puternic și în care România a făcut unele progrese în anumite nișe (producția de elicoptere, rachete și spațiu tehnica, motoare cu reacție, etc.);
• complex de lemn (circa 2% din totalul exportului, mai mult de 2,5% la export brut) avantaj competitiv major, care sunt cele mai mari din rezervele mondiale de lemn industriale, și prețul moderat de resurse energetice și materiale, costuri reduse de mediu;
• complex nuclear, de la minerit uraniu echipamente de producție pentru centrale nucleare și servicii pentru funcționarea lor (mai mult de 1,5% din totalul exportului, mai mult de 2% la export brut), în care avantajul competitiv datorită dezvoltării bazei științifice și tehnice și industriale, prezența unor tehnologii unice și evoluții promițătoare, experiență pe termen lung a implementării cu succes a proiectului;
• informații și comunicații, inclusiv producerea de echipament adecvat (1% din totalul exporturilor, 2% din exporturile non-petrol), care se caracterizează prin dinamică ridicată de pe piața mondială și potențial considerabil pentru România este confirmat de personal cu înaltă calificare și evoluțiile de succes în nișe individuale;
• energomashinostrenie nonatomic, inclusiv servicii pentru construcția și exploatarea instalațiilor de energie electrică (0,3% din totalul exporturilor, 0,6% la export brut), caracterizate printr-o capacitate mare și în creștere stabil de piață la nivel mondial, România care acționează ca unul dintre cele mai importante capacității externe comandat .