Viața pe împrumut. Viața atunci când nu regret nimic, pentru ca să-și piardă, de fapt, nu are nimic.
Acest lucru este - dragoste la un pas de doom.
Acesta este - un lux la un pas de ruina.
Ea - distractiv la punctul de durere și riscul la un pas de moarte.
Viitorul - nr. Moartea - nu un cuvânt, ci o realitate.
Viața merge mai departe. Viața e frumoasă.
"Time to Live și un timp pentru a muri"
„Și în fața noastră toate florile pentru noi toți off.
Nu ne cred ca cineva care va rezolva totul pentru noi! "
Dar - ce se întâmplă dacă nu poți să nu crezi? Ce se întâmplă dacă sunteți în stare să nu devină Cog patetic într-o mașină de război monstruos? În spatele - țările pîrjolit iad. Ahead - noroi și sânge al doilea război mondial. „E timpul să moară“ pare să aibă nici un scop. Cât de multe dopolzut la „timp viu“.
Sfârșitul celui de al doilea război mondial. Moartea, orori tortura devenit un lucru obișnuit pentru deținuți din lagărele de concentrare ale lui Hitler. Dar chiar și pentru ei, speranța moare ultima - acesta este motivul principal al romanelor acuzatoare ale EM lui Remarque „scânteie de viață“.
Romanul „Noaptea de la Lisabona“ - un alt apel EM Remarque să aproape de el subiectul soarta tragică a emigranților din Germania nazistă.
Ei au fost numite `pokoleniem` pierdut. Și într-adevăr ei au pierdut totul - sau aproape totul? Ce au mai rămas? Adevărata prietenie - și o ironie de economisire. Pentru că altfel este imposibil să supraviețuiască în orice „țară acoperită de krizisom` sau să stea în fața` trudnostyami` lumesc-alcool-dragoste - și nici, în cele din urmă, îmi pare rău, este avantajos de a vinde un mormânt inutil obelisc negru.
Mai multe detalii despre romanul
Romanul de renume mondial de Remarque, scrisă în exil în America în 1946. Pre-război din Paris. Protagonistul - un refugiat care a supraviețuit ororile lagărelor de concentrare și teama de singurătate. Aici a lucrat ilegal în clinica chirurg. Și el crede că uciderea Gestapoului, ascunse în temnițele și torturat sute de oameni - lucru nu mai puțin uman decât salvarea unui pacient in stare critica.
Iubește-ți aproapele svoego` (1940) - un roman despre emigranții germani care au fost forțați să rătăcească în pre-război Europa. Ei ascund, foame, trec în secret granița, mulți dintre prietenii și rudele lor în lagărele de concentrare. După ce a pierdut patria lor și modul obișnuit de viață, fiind expus la mare pericol, eroi Remarque găsi în continuare puterea de a iubi și de compasiune.
Biblia spune: `Dragostea svoego` aproapele tău. Dar cum să iubești pe aproapele tău, dacă vecinii sunt dispuși să te apuca doar și ucide? Alergi de la moarte, a devenit o realitate, de iadul ghetoul nazist de disperare - să sperăm ... Dar speranța poate înșela. Și apoi `Nu plângeți pentru răposați, dar pe stânga ...
Au scos afară din viața familiară.
Ei au fost aruncate în noroi sângeros de război.
După ce au fost tineri care au studiat în direct și cred. Acum, ei - pentru carne de tun. Soldați. Și ei învață - să supraviețuiască și să nu se gândească.
Mii și mii de vreodată cad pe domeniile Primei Lumii. Mii și mii de persoane returnate încă regret că nu culca împreună cu ucis.
Dar pentru acum - pe frontul de vest încă fără schimbare.
Vechi cântec, vechi: „Când te întorci acasă, soldat. „Și apoi ce? Și apoi - țara în ruine. Și apoi - sărăcia, criza, disperare singur - și frenetice distractiv, isteric altora. Și - bani, bani. De unde pot obține bani? Dragoste? Glumești! Decența? termen desuet! Fiecare om pentru sine. Toată lumea supraviețuiește singur. Continuarea romanului „Nimic nou pe frontul de vest.“
La sfârșitul celui de al doilea război mondial, soarta a aruncat tânărul german Robert Ross, care a fugit de naziști și au rătăcit prin Europa, în America prosperă. Dar chiar și aici, refugiații se simt Exilați umbre în paradis. au format viața lor în mod diferit, și totuși să păstreze o idealuri de bunătate, milă, iubire și compasiune pentru aproapele.