Cei mai mulți consumatori mănâncă sandwich-uri, cu atât mai mult valoarea utilității sale globale. Din consumul primului consumator de tip sandwich primește 30 Jutila, aceasta înseamnă că utilitatea marginală a primului tip sandwich este de 30 Jutila. Dar, odată cu creșterea consumului de sandwich-uri crește de utilitate generală este tot mai mica. Adică, primul mâncat sandwich-ul, de obicei, are un gust mai bun decât al cincilea. Comportamentul consumatorilor este considerat pe baza utilității marginale.
Sub utilitate marginală (MU), se referă la creșterea utilității generale (TU) de mărfuri, cu o creștere a consumului său de către o singură unitate. Matematic, utilitatea marginală a mărfurilor este derivata de utilitate generală.
MU = # 916; TU / # 916; Q sau MU = TU „(Q) (1)
Suma utilităților marginale dă utilitatea generală a unui număr de beneficii. Dar utilitatea marginală a fiecărui tip sandwich ulterior este mai mică decât cea anterioară.
Teoria cantitativă sugerează că funcția de utilitate generală este în creștere și concave. În principiu, acesta poate avea un punct maxim, după care devine în scădere.
Înțeles utilității marginale geometric egal cu panta tangentei la utilitatea generală. Program de lucru de utilitate generală este prezentată în figura 3, dar a utilității marginale în Figura 4. Odată cu creșterea consumului unor bunuri, cum ar fi sandwich-uri, utilitatea marginală scade. În cazul în care o anumită cantitate de consum de buna funcționare de utilitate totală este maximizată, în timp ce utilitatea marginală devine zero. Apoi, legea diminuarea utilității marginale prevede că:
Fiecare unitate succesivă a consumului bunului adaugă la utilitatea generală mai mică decât cea anterioară.
Principiul diminuarea utilității marginale este adesea numită prima lege a Gossen, după economistul german G.Gossena, mai întâi formulată în 1854
Acum să vedem ce consumator seturi printre cei pe care un consumator își pot permite să achiziționeze de pe un venit limitat, se va alege în funcție de preferințele și gusturile lor. Figura l pe baza datelor din tabelul 2.
total poleznostTU
MUbut utilitate marginala
Număr de cești de ceai
total poleznostTU
limitarea poleznostMUchaya
Selectăm perechea satisfacatoare constrângerea bugetară. Pe venitul său limitat de 60 de ruble, consumatorul poate cumpăra următoarele kituri, care sunt prezentate în tabelul 3.
Kolichestvobuterbrodov (Qbut, buc.)
ceai Kolichestvostakanov (Qchaya, buc.)
totală Utilitate (TU, yutili)
Utilizatorul trebuie să aleagă o pereche admisibilă, încercarea de a obține utilitatea totală maximă. Dacă MUbut / Pbut> MUchaya / Pchaya, topotrebitel nu atinge satisfacția maximă. Aceasta poate reduce consumul de ceai, și pe cheltuiala de bani salvate pentru a cumpăra un sandvici în plus. Odată cu reducerea consumului de ceai a crescut utilitatea marginală. Odată cu creșterea consumului de sandwich-uri utilitatea lor marginală scade. Realocarea va avea loc atâta timp cât raportul utilității marginale la prețul fiecărui bun nu va fi la fel. Aceasta este, în cazul în care MUbut / Rbut> MUchaya / Rchaya, aceasta poate crește utilitatea, cheltuind mai mult de o rublă pe beneficiu rublei și mai puțin pe alte bunuri, deoarece utilitatea nu este la fel de mare ca ar putea fi. Dacă nu, care este, în cazul în care acesta nu poate crește costurile de utilitate prin trecerea de la un avantaj la altul, utilitatea sa a atins un maxim și nu ar trebui să se schimbe nimic.
Prin urmare, condiția distribuției optime a veniturilor între cele două prestații de consum existente:
MUbut / Rbut = MUchaya / Rchaya (2)
Raportul MU / F indică valoarea utilității marginale per RUB cheltuit pe orice creștere a bunurilor de consum.
Consumatorul maximizează utilitatea prin alegerea unui astfel de set de consum care constrângerile bugetare satisface că raportul utilității marginale la prețul bunului este aceeași pentru toate produsele.
Pentru a maximiza valoarea duratei de viață a clientului distribuie fondurile sale pentru achiziționarea de diverse bunuri într-un mod care:
Modelul prezentat al comportamentului consumatorului face posibilă primirea curbelor cererii individuale se bazează pe informațiile privind veniturile consumatorului, preferințele și prețurile sale, cu care se confruntă. Concluzia că costurile sunt determinate de utilitatea marginală ajută să înțelegem de ce beneficiile vitale (de exemplu, apa) este adesea mai puțin costisitoare decât altele (cum ar fi diamantele).
Să presupunem că prețul unui sandviș achiziționate de consumatori a crescut. Ca urmare, primul raport în ecuația (2) a scăzut. Pentru a restabili această egalitate și pentru a maximiza utilitatea generală, consumatorul va începe să reducă consumul de sandwich-uri. În exemplul de utilitate de consum măsurat în unități. În viața de zi cu zi, oamenii apreciază utilitatea în unități monetare. În acest caz, consumatorul consideră că o utilitate totală și marginală a unei sume maxime de bani pe care este dispus să plătească pentru o anumită sumă de beneficii sau suplimentare. Expresia utilității marginale în unități monetare permite consumatorului să-l compare cu pret bun. Prin urmare, consumatorul este dispus să crească cererea numai la prețuri mai mici. Legea diminuarea utilității marginale devine legea cererii: o creștere a prețului sumă bună de cererea pentru aceasta scade, ceteris paribus.
Probleme cu soluții
Se umple celulele goale din tabel:
1) 13; 2) 15; 3) 17; 4) 26; 5) nu există nici un răspuns corect.
23. cazul în care costurile marginale sunt constante și costuri fixe sunt egale cu 900,
1) Costul mediu al costurilor mai marginale;
2) costurile variabile medii egală cu costul marginal;
3) costul marginal costurile medii mai puțin constant;
4) considerate răspunsuri corecte 1) și 2).
24. În cazul factorului produs mediu crește,
1) MP crește de asemenea;
2) totalul produsului crește cu o rată de creștere;
3) scad SM;
5) toate cele de mai sus este adevărată
25. Care dintre următoarele afirmații este corectă?
1) Costurile de contabilitate + costuri economice = profit normal.
2) profit economic - profit contabil = costuri explicite.
3) Profitul contabil - cost = profit economic implicit.
4) + costuri implicite = costurile evidente contabile costuri.
26. Criteriile pentru comportamentul rațional de consum este după cum urmează:
1) consumatorul caută să obțină utilitate maximă totală;
2) Individul încearcă să consume cât mai multe dintre bunurile;
3) individ încearcă să consume cât mai mult posibil bunuri ieftine;
4) individul tinde să consume acele produse care consumă alți consumatori
27. Care dintre următoarele liste valoarea totală de utilitate reflectă legea diminuarea utilității marginale?
1) 100, 200, 300, 400.
2) 100, 250, 400, 900.
3) 100, 150, 170, 180.
4) 100, 250, 350, 500.
28. Utilitatea marginală este:
1) nivelul maxim de utilitate, care vrea să obțină consumator;
2) utilitatea pe care consumatorul devine beneficiul unității suplimentare de consum;
3) utilitatea maximă care poate fi obținută prin consumarea unei cantități date beneficiului;
4) nivelul maxim de utilitate, care poate fi atins prin cheltuirea acestei sume de bani.
29. Completați spațiile libere din tabel: