Statutul juridic al magistratului
În conformitate cu art. 1 din Legea federală „Cu privire la Magistraților din România“ Magistrații din România (în continuare - judecătorii de pace) sunt judecătorii de competența generală a regiunilor din România și parte a unui sistem judiciar unificat în România.
Puterile, procedurile de judecători de pace și ordinea creării posturilor de magistrați stabilite de Constituția România, Legea Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar din România“, alte legi.
Ordinea de numire (alegere) și activități ale justiției păcii stabilite de legile entităților din România.
Intrat în vigoare a judecătorilor de pace, precum și ordinele lor legale, cerințe, instrucțiuni, apeluri și alte tratamente sunt obligatorii pentru toți, fără excepție autorităților federale, autoritățile de stat ale entităților din România, autorități locale, asociații obștești, funcționari, și alte fizice și persoanele juridice și sunt supuse executării stricte pe întreg teritoriul România.
Magistratul examinează în mod individual cazurile menționate competența sa prin prezenta lege federală.
Ordinea de numire (alegere) în poziția magistraților stabilite de art. 6. 7 din Legea „Cu privire la Magistratilor din România.“
Judecătorii de pace sunt numiți (ales) în poziția de legislativ (reprezentant) organ al puterii de stat a subiectului sau România este ales în funcția de populația din districtul judiciar corespunzător, în conformitate cu legea subiectului România.
Magistratul numit (ales) în poziția pentru o perioadă stabilită de legea subiectului corespunzătoare din România, dar nu mai mult de cinci ani. După această perioadă, persoana care deține funcția de magistrat are dreptul de a fi din nou un candidat pentru numire (alegere) pentru poziția. Repetate și numirea ulterioară (alegeri) la postul de magistrat magistrat desemnat (ales) în perioada stabilită de legea subiectului România, dar nu mai puțin de cinci ani. În cazul în care în decursul acestei perioade, magistratul atinge vârsta maximă a unui judecător, a fost numit (ales) în funcția de magistrat, pentru o perioadă, până când ajung la limita de vârstă în pozițiile de magistrat - 70 de ani.
Competența magistratului (competența de cauze civile)
În conformitate cu art. 3 din Legea „Cu privire la Magistratilor din România,“ magistratul are în vedere în primul rând:-
- cauze penale de infracțiuni pentru care pedeapsa maximă nu depășește trei ani de închisoare, el triable în conformitate cu primul paragraf din articolul 31 din Codul de procedură penală din România;
- cazul unui titlu;
- caz de divorț, în cazul în care nu există nici o dispută între soți copiilor;
- schimbul de afaceri între soți proprietate comună la prețul creanței, care nu depășește cincizeci de mii de ruble;
- alte rezultate din materie de dreptul familiei, cu excepția cazurilor de paternitate contestatare (maternitate), paternitate, privarea de drepturi părintești, restrângerea drepturilor părintești, adopție (adopțiile) a copilului și a altor cazuri litigioase de copii și a cazurilor de recunoaștere invalid de căsătorie;
- caz de litigii de proprietate, cu excepția cazurilor de cazuri de moștenire și de proprietate care decurg din relația pentru crearea și utilizarea proprietății intelectuale, cu prețul creanței, care nu depășește cincizeci de mii de ruble;
- caz, pentru a determina ordinea de utilizare a proprietății;
- cazuri cu privire la contravențiile administrative ce țin de competența magistratului România Codul contravențiilor administrative și legile subiecților români.
În afară de cazurile enumerate mai sus, legile federale ale jurisdicției magistratului poate include, de asemenea, alte aspecte.
Magistratul aude cazuri pe probe descoperite recent în ceea ce privește deciziile luate de aceasta în primă instanță și a intrat în vigoare.
Caracteristici justiție magistrat
În conformitate cu art. 28 FKZ „Cu privire la sistemul judiciar din România,“ magistratul în competența sa în primă instanță consideră-
- civile,
- administrative și
- cauze penale.
Puterile și procedurile magistratului activității stabilite de legea federală „Cu privire la Magistraților din România“ și legea subiectului România.
În conformitate cu art. 4 din Legea „Cu privire la Magistratilor din România» magistrați își desfășoară activitatea în cadrul districtelor judiciare. Numărul total de magistrați și numărul de districte judiciare supuse romane definite prin lege federală pentru inițiativa legislativă a subiectului respectiv România a fost de acord cu Curtea Supremă de România, sau la inițiativa Curții Supreme de România a fost de acord cu subiectul corespunzător din România. districte judiciare și judecători de pace sunt create și eliminate de legile din regiunile României.
zone judiciare sunt create pe baza populației de la un site de la 15 la 23 de mii de oameni. În unitățile administrativ-teritoriale cu o populație mai mică de 15.000 de oameni, creând un singur sector judiciar.
Sectorul judiciar sau poziția magistratului nu poate fi eliminate, în cazul în care se face referire la competența magistratului nu a fost cazul, în același timp, transferat la jurisdicția altui judecător sau a unei instanțe.