Vezi ce „prefixarea“ în alte dicționare:
Prefixele - prefixe, prefixe, pl. Nici soții. (Gram.). Folosirea prefixului, prezența prefixului în care un cuvânt, furnizează cuvântul prefix. Prefixare verbului românesc își schimbă speciile sale de valoare. Ushakov Dicționarul explicativ. DN Ushakov. 1935 1940 ... Ushakov Dictionarul explicativ
prefixare - affixation, supraveghere dicționar sinonime românești. prefixare substantiv. Numărul de sinonime: 2 • affixation (1) • ... Dicționar de sinonime
prefixare - și apoi. prefixare f. spec. O metodă de formare înscriindu-prefix. BAS 1. prefixe verbului românesc își schimbă speciile sale de valoare. Ush. 1939. Lex. Ush. 1939: Prefix / TION ... Dicționar istoric al limbii române Gallicisms
prefixare - (PE și PE), și multe altele. nu, atunci. (... Dicționar de cuvinte străine în limba română
prefixare - prefixarea prefixe, prefixe, prefixe, prefixe, prefixe, prefixarea, prefixe, prefixului, prefixe, prefixe, prefixe, prefixe (Sursa: „Paradigma complet accentuată de AA Zaliznyak“) forme de cuvinte ...
prefixare - TION prefix și ... ortografie dicționar română
prefixare - Una dintre modalitățile de formare a cuvintelor aplicat; metoda derivării prefixal, caracterizată prin utilizarea unui astfel de formant, ca un prefix: tambur drummed ... Dicționar termeni lingvistici T. Zherebilo
prefixare - Una dintre metode aplicate nete de formare a cuvintelor; metoda derivării prefixal, caracterizată prin utilizarea unui astfel de formant, ca un prefix: tambur - drummed ... morphemics. Derivația: Referință dicționar
prefixare - (1 g), RD Pr. Prefixul / TION ... Spelling dicționar al limbii române