48. Pentru aceeași reducere de preț pentru toate produsele comportamentul în consum de indiferență pe hartă va fi descrisă:
a) în aceeași curbă de indiferență;
b) o curbă „ridicată“ indiferență;
c) o curbă „scăzută“ indiferență;
d) înclinarea curbei de indiferență.
49. Rata marginală de substituție a unui produs prin alt mijloc:
a) Numărul de unități de mărfuri, care este achiziționat atunci când prețul de o altă marfă se reduce cu o unitate monetară;
b) numărul de unități ale aceluiași produs, pe care consumatorul este dispus să renunțe în schimbul o unitate de alta de bunuri către utilitate totală a rămas neschimbată;
c) numărul de unități de bunuri cărora crește consumul datorită creșterea veniturilor pe unitatea Denezh-ing, la un consum constant al altor bunuri;
d) o creștere a utilității marginale, în cazul în care consumul de unul și de alte bunuri a crescut cu unul.
50. Pentru a maximiza utilitatea, consumatorul ar trebui:
a) cheltui toate veniturile pe consum;
b) pentru a optimiza achiziționarea de bunuri în consumul pe termen scurt și bunuri de folosință îndelungată;
c) să distribuie veniturile, astfel încât utilitatea marginală în fiecare produs obținut pe unitate de blândă a fost la fel;
g) să-și petreacă cârlig lor venit la utilitatea generală a fiecărui produs obținut per unitate monetară, a fost același.
51. Alegerea consumatorului este optimizat în cazul în care un bun înlocuitor al ratei marginale de altă parte:
a) direct proporțională cu prețurile lor;
B) este invers proporțională cu prețurile lor;
c) scăderea proporțională în utilitatea lor generală;
d) indiferent față de raportul dintre prețurile lor.
52. Cu cât sunt mai scumpe unul bun, astfel:
a) sub rata limită de înlocuire a acestuia cu un alt bun;
B) peste rata limită de înlocuire a acestuia printr-un alt bun;
c) este mai ușor să înlocuiască un alt bun.
53. Efectul de venit este același cu efect de substituție, în cazul în care:
A) toate veniturile salvate ca urmare a scăderea prețului merge la achiziționarea bunului;
b) porțiunea de venit salvat prin scăderea prețurilor merge la achiziționarea bunului;
c) veniturile salvate ca urmare a creșterii prețurilor nu este cheltuit pentru achiziționarea acestui produs;
d) scăderea prețului mărfurilor este
54. Cererea pentru produsele companiei sub perfectă competiti-ence:
a) total elastic;
B) este perfect elastică;
55. Pe piata perfect competitiva, compania:
a) produce produse unice;
b) intră în competiție non-preț;
B) ghidat preț de echilibru;
d) controlată parțial prețurile.
56. Pe piața pură concurenței există forme de luptă pe termen concurent:
c) diferențierea produsului;
g) de conducere preț.
57. În ceea ce privește concurența pură care curba întreprinderii în același timp, este limita de preț și venitul mediu:
c) veniturile brute;
g) toate cele de mai sus nu este adevărată.
58. În ceea ce privește monopol pur, compania:
a) este de acord cu prețul de echilibru al pieței;
b) prețurile parțial controlate;
c) este în plumb în politica de stabilire a prețurilor;
D) controlează pe deplin prețurile.
piață 59. Monopoly se caracterizează prin:
a) libertatea de intrare;
b) Producția de libertate;
B) un port blocat;
g) diferențierea produsului.
60. Monopolistul-maximizarea profitului poate numi:
a) cel mai mare preț;
b) cel mai mic pret;
d) toate cele de mai sus.
61. În contextul concurenței monopoliste, compania pe care-lasa:
a) un produs unic;
B) un produs diferențiat;
c) produs standardizat;
g) un produs uniform.
62. concurența non-preț implică toate nizheperechislen-ing, cu excepția:
a) diferențierea produsului;
b) îmbunătățirea produsului;
D) introducerea unei tehnologii de înaltă productivitate.
a) concurența pură;
b) monopol pur;
B) concurenței monopoliste;
64. În contextul unui oligopol, compania:
a) controlează integral prețurile;
B) este o politică de prețuri rigide;
c) controlează prețul în limite înguste;
d) nu supune controlului prețurilor.
65. Cererea înnodat caracterizează comportamentul oligopolisti cu predispozitie:
a) o înțelegere secretă;
b) la un acord tacit;
B) la concurența de preț;
d) să fie un lider în prețurile.
66. Concurența monopolistică este similar cu piața de oligopol, care:
a) liber de orice bariere la intrare în industrie;
b) pentru societățile caracterizate printr-un comportament strategic;